Provocările pentru politica monetară, analizate la reuniunea bancherilor centrali de la Jackson Hole – analiză Saxo Bank

La fel ca în anii precedenţi, simpozionul anual de la Jackson Hole, ce avea avea loc pe 22 şi 23 august, va fi cu siguranţă un eveniment major cu implicaţii importante în piaţă. De obicei, este cel mai bun moment ca bancherii centrali să arunce sugestii legate de noi evoluţii ale politicii, afirmă Christopher Dembik, director strategie macro Saxo Bank.

„În ultimii ani, Bernanke (fost preşedinte al Băncii Centrale a SUA – ‘Federal Reserve – Fed’, Ben Bernanke n.r.) a făcut aluzii despre lansarea programelor de relaxare cantitativă 2 şi 3, Draghi (preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi n.r.) a anunţat posibilitatea de a începe achiziţia activelor în zona euro, iar Jordan de la Banca Naţională a Elveţiei (guvernatorul Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan) a confirmat nevoia de continuare a politicii monetare neconvenţionale la doar câteva luni după ce a scos plafonul pentru francii elveţieni (CHF) în 2015. Anul acesta ar trebui să ni se confirme faptul că ne aflăm în plină inversare a politicii monetare globale, căci un număr tot mai mare de bănci centrale a decis să reducă dobânzile în ultimele săptămâni. Ceea ce ştim deocamdată este că Powell de la Fed (preşedintele Fed, Jerome Powell n.r.) îşi va ţine discursul vineri. Accentul va fi pus pe ‘Provocările pentru politica monetară’, inclusiv discuţii despre implicaţiile divergenţei în cazul dobânzilor, impactul relaxării cantitative asupra pieţelor de capital, noul mandat al băncilor centrale şi calea către normalizare”, spune analistul Saxo Bank.

Potrivit analizei, bancherii centrali ar trebui să confirme că sunt pregătiţi să acţioneze din nou preemptiv pentru a extinde actualul ciclu economic şi pentru a evita recesiunea. „Uitându-ne pe frontul macroeconomic, există multe motive de îngrijorare. Observăm faptul că nouă economii mari sunt în recesiune sau foarte aproape să intre în recesiune, în special Germania, Marea Britanie, Italia, Brazilia şi Argentina. Pentru unele dintre ele, riscurile pentru creştere rezultă, în mod clar, în urma impactului războiului comercial, dar pentru altele sunt în mare parte consecinţele unor politici şi a unei politici greşite implementate în ultimii ani”, prognozează analiştii.

Având în vedere că aceasta este tema pe care pieţele pun accentul în prezent, este foarte probabil că bancherii centrali îşi vor spune părerea cu privire la curba inversată a randamentului. Din nou, probabil vor desconsidera semnificaţia acesteia. În mod interesant, pe această temă Rezerva Federală din Saint Louis a publicat de curând un articol cu privire la relaţia dintre inversiunile curbei de randament şi recesiuni, iar concluzia este clară: „În Germania, Franţa şi SUA, aproape fiecare inversiune a curbei de randament a fost urmată de o recesiune în următorii câţiva ani, sugerând că rezultatele fals pozitive pot fi puţin probabile în aceste ţări”.

„Putem mereu să dezbatem dacă acesta este sau nu cel mai bun mod de a prognoza o recesiune, dar ar trebui să convenim că recenta inversiune este semnalul că piaţa de obligaţiuni consideră că perspectivele pe termen lung sunt scăzute, lucru cu care tind să fiu de acord”, spune Christopher Dembik.

De asemenea, analistul consideră că Powell de la Fed ar putea minimiza potenţialul reducerii de 50 de puncte de bază în septembrie. În funcţie de măsurătorile la care ne referim, investitorii consideră în mod ferm că e loc pentru o reducere de 50 bps luna viitoare (probabilitate de 35% conform CME şi de 48% conform Bloomberg). „Cu cât aşteptările sunt mai mari… cu atât mai mare e dezamăgirea. Aşadar, nu putem exclude turbulenţe pe piaţă din nou dacă Powell este prea atent în ceea ce priveşte următoarea mişcare a Fed şi comunică o reducere de 25 bps”, subliniază analistul.

Un răspuns la întrebarea ‘cât de jos pot să scadă ratele de referinţă?’ ar putea veni în această săptămână. Un articol recent al Băncii Japoniei legat de ‘ratele de inversare’ concluzionează că pragul este la minus 1% pentru eurozonă. „Pare că insinuează că încă mai este destul loc pentru ca BCE să micşoreze dobânda la depozite în septembrie”, mai spune analistul.

Nu în ultimul rând, bancherii centrali ar trebui să avertizeze cu privire la riscurile legate de războiul valutelor, în legătură cu faptul că SUA a acuzat China ca a manipulat valuta. Războiul valutelor este extensia naturală a războiului comercial, dar riscul este mare ca acesta să sfârşească cu o datorie publică mai mare şi cu o furtună inflaţionistă, aşa cum s-a întâmplat în anii ’70, concluzionează analiza Saxo Bank.

Saxo Bank Group (Saxo) este un specialist fintech de top, axat pe tranzacţionarea multi-asset şi investiţii, livrând serviciul ?Banking-as-a-Service’ clienţilor instituţionali. Platformele de tranzacţionare premiate ale Saxo sunt disponibile în peste 20 de limbi şi constituie baza tehnologică a peste 100 de instituţii financiare din toată lumea. Fondată în 1992, cu prima platformă de tranzacţionare online lansată în 1998, Saxo Bank a fost o companie Fintech chiar înainte ca termenul să se fi inventat. Cu sediul central la Copenhaga, Saxo Bank are astăzi peste 1500 de angajaţi în centrele financiare din toată lumea.