PSD amendează legea offshore în sensul dorit de petrolişti:toate cheltuielile de explorare se deduc, taxele sunt îngheţate tot timpul exploatării

“VI-valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrată în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore inclusiv, precum şi valoarea cheltuielilor aferente investiţiilor din programele de lucrări realizate şi raportate către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, din care se scade valoarea cumulată a impozitelor asupra veniturilor offshore calculate, dar nedatorate până în luna respectivă în urma aplicării deducerii pentru investiţii. În scopul determinării impozitului datorat în fiecare perioadă de referinţă, investiţiile pot fi deduse în limta impozitului calculat” se arată în amendamentul introdus şi obţinut de noi.

Amendamentul uşurează substanţial povara fiscală a companiilor, care îşi pot deduce astfel cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege şi, teoretic, simplifică lucrurile în decizia de a se scoate gazele. În cel mai improtant perimetru din Marea Neagră, Neptun Deep, ExxonMobil şi OMV Petrom au investit deja în explorare circa 1,5 miliarde de euro, iar, potrivit unor voci din industrie, Exxon şi Petrom ar urma să mai cheltuiască undeva la 4 miliarde de dolari pe lângă sumele investite deja, înainte să expoateze gazul. Iar nivelul celor trei blocuri acum aflate în explorare în Marea Neagră se vorbeşte despre o sumă totală de circa 6 miliarde investiţii.Aceste sume vor fi desuse din impozitul suplimentar, nou introdus în lege.

Amendamentul a fost introdus de senatorul PSD Marin Gheorghe, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale. Şi a fost introdus în condiţiile în care legea, aflată la reexaminare a ajuns în această Comisie în data de 18 septembrie fără să apară public informaţii despre acest lucru. Potrivit unor surse parlamentare, această comisie este nou-înfiinţată, în urma unui proces de e a comisiilor permanente ale Senatului. Mai mult, şedinţa acestei comisii în care s-a dezbătut legea şi au fost introduse aceste amendamente nu apare pe site-ul Senatului, deci nimeni nu a ştiut că se va dezbate aici acea lege în data de 18 septembrie. De altfel, potrivit site-ul Senatului, senatorul Marian Gheorghe este preşedinte alacestei comisii din data de 17 septembrie, deci a fost numit cu doar o zi înainte să de dezbată această lege în acea Comisie.

Citeşte şi: 

• Câţi bani ia statul petroliştilor din Marea Neagră cu noul sistem de taxare a gazelor. Filosofia, calculele şi scenariile

Al doilea amendament important introdus de senatorul PSD se referă la imposibilitatea schimbării cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor, o cerinţă expresă a petroliştilor, care au spus că au nevoie de predictibilitate şi de un cadru fiscal stabil perntru a putea investi. Nivelul taxelor este garantat prin lege, dac[ amendamentul va fio adoptat, pe toată durata exploatării gazelor. Iată cum sună amendamentul:

“(1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal prevăzute la art.18 şi art. 19 (cele care stabilesc cuantumul impozitului suplimentar-n.red.) nu se vor modifica, indifferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titluarilor de acorduri, pe toată durata acordurilor şi a prelungitilor subsecvente,

(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20 (obligaţia de a vinde 50% din gazele extrase pe piaţa românească-n.red.) nu va creşte pe toată durata acordurilor”.

Miza: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.

În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

 Vedeţi ataşat în galerie amendamentele depuse