Potrivit agenţiei de presă PAP, ediţiile mai multor cotidiane poloneze, precum Rzeczpospolita (RP), Dziennik Gazeta Prawna (DGP) şi Puls Biznesu, apar marţi cu prima pagină albă. La un demers similar au recurs şi mai multe ziare europene. Prin acest gest simbolic ‘dorim să atragem atenţia cititorilor asupra faptului că giganţii internetului vânează conţinutul jurnalistic’, explică publicaţia DGP.
‘Suntem în favoarea libertăţii internetului (…), dar aceasta nu trebuie să însemne pentru unii folosirea fără restricţii a drepturilor de autor ale altora, iar pentru alţii spectrul falimentului’, afirmă la rândul său redactorul şef al publicaţiei poloneze RP.
Directiva europeană privind reforma drepturilor de autor a făcut obiectul unui lobby intens atât din partea susţinătorilor ei, respectiv mass-media şi creatorii de conţinuturi editoriale, cât şi din cea a adversarilor acesteia, adică societăţile din sectorul tehnologiei informaţiei şi militanţii care invocă libertatea pe internet.
Obiectivul reformei, propusă în anul 2016 de Comisia Europeană, este modernizarea sistemului drepturilor de autor pentru a fi adaptate evoluţiilor din era tehnologiei informaţiei, astfel încât să fie restabilit un anume echilibru al beneficiilor între presa scrisă şi platformele digitale globale.
Principiul de la care pleacă această reformă este să stimuleze platformele de internet, cum ar fi YouTube, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să fie creat un nou ‘drept conex’ pentru editorii de presă (articolul 11), care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru retransmiterea pe internet a producţiei lor editoriale.
Parlamentul European a respins la începutul lunii iulie textul propus, care va fi supus din nou la vot pe 12 septembrie. Europarlamentarii sunt divizaţi pe acest subiect, atât în rândul marilor familii politice europene cât şi în interiorul delegaţiilor naţionale.