Crescătorii de animale vor putea să facă ce doresc cu vitele lor „după ce vor îndeplini cotele către stat şi întotdeauna cu garanţia că aceasta nu va conduce la o diminuare a şeptelului”, a anunţat Granma, cotidianul oficial al partidului comunist cubanez.
În 1963, după ce uraganul Flora a decimat 20% din efectivele de animale, guvernul cubanez a declarat că este ilegal pentru cubanezi să îşi sacrifice propriile lor vite sau să vândă carne de vită şi alte produse de origine animală fără permisiunea statului. Ulterior, numărul vitelor şi producţia de lapte s-a îmbunătăţit până în 1989, când URSS a intrat în colaps. De atunci încoace, şeptelul a rămas constant la aproximativ 70% faţă de nivelul din 1963, iar importurile de lapte praf au crescut.
Economiştii sunt de părere că dereglementarea sectorului agricol ar putea ajuta la creşterea producţiei.
Guvernul de la Havana ar putea să anunţe noi măsuri în sectorul agricol, în condiţiile în care se luptă cu o gravă criză economică care a generat probleme în aprovizionarea cu alimente şi cozi lungi la produsele de bază precum orez, fasole sau carne de porc, fără a mai vorbi de lapte, unt, brânză, iaurt sau carne de vită.
Insula din Caraibe importă mai mult de 60% din alimentele consumate înaintea noilor sancţiuni introduse de SUA, pe lângă embargoul comercial vechi de mai multe decenii, iar ulterior a venit pandemia de COVID-19, care a devastat turismul şi a lăsat autorităţile de la Havana fără valuta necesară pentru a importa produse necesare în agricultură precum combustibil, nutreţ şi pesticide.
Potrivit cifrelor oficiale economia cubaneză s-a contractat cu 11% în 2020, iar importurile s-au prăbuşit cu 40%.
În luna noiembrie a anului trecut, guvernul de la Havana a anunţat că va permite fermierilor, traderilor privaţi şi procesatorilor de alimente să demareze vânzări directe angro şi vânzări cu amănuntul, dacă vor îndeplini contractele guvernamentale. Statul deţine 80% din terenul arabil din Cuba şi închiriază o mare parte din terenuri către fermieri şi cooperative agricole, iar până recent le vindea imputurile agricole în schimbul a 90% din producţie plus o anumită marjă fixă.