Puterea din România o debarcă pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie – AFP

Anunţând că a semnat, în cele din urmă, decretul de revocare a acestui magistrat în vârstă de 45 de ani, devenit un simbol al luptei anticorupţie, şeful statului, Klaus Iohannis (centru-dreapta), rezolvă provizoriu o criză politică ce ameninţa să-l coste funcţia. Însă el permite de asemenea guvernului condus de social-democraţi să marcheze un nou punct în bătălia pe care acesta a angajat-o pentru remodelarea instituţiei judiciare pe care a acuzat-o de abuz de putere împotriva clasei politice.

Laura Codruţa Kovesi şi-a recunoscut înfrângerea personală. ‘Mandatul meu se încheie astăzi (…) voi rămâne procuror, dar nu în cadrul DNA’, a reacţionat ea într-o declaraţie de presă, înconjurată de zeci de procurori. Ea i-a chemat însă pe români să se mobilizeze: ‘corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi’, a declarat această femeie hotărâtă, în mod vizibil foarte emoţionată, potrivit AFP. Ea a denunţat ‘metoda brutală a guvernului’ care vizează ‘să blocheze anchetele şi justiţia’.

A trecut mai mult de un an de când în România s-a născut o amplă mişcare de protest a societăţii civile împotriva reformei judiciare pe care social-democraţii (PSD) au adoptat-o în mai multe etape, de la revenirea lor la putere la sfârşitul lui 2016, aminteşte AFP. Mii de manifestanţi au defilat în iarna trecută pentru a-şi exprima sprijinul faţă de şefa DNA atunci când majoritatea guvernamentală a anunţat că vrea demiterea ei. Dna Kovesi este de mai multe luni în colimatorul social-democraţilor, cărora le-a criticat reformele judiciare.

O procedură vizând revocarea sa fusese deschisă în februarie de guvern, potrivit căruia şefa DNA ‘a încălcat Constituţia’ şi ‘a afectat imaginea’ României în străinătate. Declarându-se ‘puţin convins’ de aceste argumente, şeful statului s-a opus acestui demers şi a fost la rândul său ameninţat cu demiterea de către majoritate, care îi reproşa obstrucţia. Curtea Constituţională i-a ordonat, la sfârşitul lui mai, să ridice vetoul pe care îl opunea revocării dnei Kovesi.

Comisia Europeană şi Consiliul Europei criticaseră de asemenea procedura de revocare angajată împotriva dnei Kovesi. În funcţie din 2013, aceasta a făcut din DNA o instituţie temută de clasa politică. Al doilea şi ultimul mandat al dnei Kovesi urma să se încheie în 2019.

AFP mai notează că, într-o ţară considerată drept cangrenată de corupţie, DNA şi-a înmulţit în ultimii ani anchetele împotriva unor aleşi locali şi naţionali, atrăgându-şi la rândul săi inamiciţia unei părţi a clasei politice şi acuzaţii de abuz de putere.

În februarie, dna Kovesi subliniase că, în pofida ‘unor atacuri fără precedent’ din partea guvernului, DNA a trimis în instanţă în 2017 o mie de persoane, printre care trei miniştri, cinci deputaţi şi un senator.

Douăsprezece state occidentale i-au îndemnat la sfârşitul lunii iunie pe parlamentarii români să respingă ampla reformă a instituţiei judiciare întreprinsă rapid de guvern şi căreia îi reproşează că ‘subminează statul de drept şi cooperarea judiciară’.

Din decembrie, Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi organizarea judiciară au făcut obiectul a zeci de amendamente.

Unii observatori atrag atenţia asupra riscului unei derive a statului de drept similare celor de care sunt acuzate Ungaria şi Polonia. Alţii văd în activismul majorităţii guvernamentale manevre având ca scop evitarea închisorii de către şeful social-democraţilor, Liviu Dragnea.

Dragnea, care nu poate exercita funcţia de prim-ministru din cauza unei condamnări la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în 2016, a primit în iunie o a doua pedeapsă cu închisoare cu executare, în primă instanţă, într-un caz de angajări fictive.

PSD, moştenitor al foştilor comunişti, a revenit la putere la sfârşitul lui 2016, condus la victorie de Liviu Dragnea, după mai mulţi ani de ‘traversare a deşertului’, îşi încheie comentariul AFP.

Revocarea şefei DNA este anunţată şi de agenţia Reuters, care menţionează că preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare a procurorului-şef Laura Codruţa Kovesi, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale, despre care criticii afirmă că îi lasă pe procurori vulnerabili la imixtiune politică.

La rândul său, dpa notează că preşedintele Klaus Iohannis a cedat presiunii guvernului şi a semnat luni decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Măsura este cea mai recentă a coaliţiei de guvernare şi a puternicului lider al PSD, Liviu Dragnea, pentru a slăbi puterea procurorilor anticorupţie şi de a-i proteja pe politicieni de justiţie.

Presiunea asupra lui Kovesi şi a DNA, instituţie recunoscută la nivel internaţional drept actor-cheie în lupta împotriva corupţiei în România, a fost însoţită de o lege recentă de dezincriminare a unor fapte de corupţie ale politicienilor.

Agenţia dpa citează reacţia Comisiei Europene la revocarea Laurei Codruţa Kovesi şi scrie că, după aderarea la UE, România – împreună cu Bulgaria – a fost monitorizată îndeaproape de Bruxelles printr-un mecanism fără precedent care leagă aderarea ţării la Spaţiul Schengen de progrese în domeniul statului de drept