Putin susține că țările occidentale au ajuns să îndure o penurie de alimente, liderii acestora cerându-le cetățenilor să consume napi în loc de salată și roșii
„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, invocând o presupusă criză alimentară în Occident.
Putin a amintit că, în martie 2022, după începerea „operaţiunii speciale militare” în Ucraina (aşa cum numeşte Moscova invazia în ţara vecină), multe companii occidentale au fost nevoite să părăsească piaţa rusă la presiunea autorităţilor.
„La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel’, a spus el.
În acest context, Vladimir Putin a afirmat că ţărilor occidentale le va fi greu să se lipsească de îngrăşămintele ruseşti pentru a-şi creşte producţia, declarând că în privinţa sancţiunilor occidentale situaţia seamănă, în general, cu proverbul „cine sapă groapa altuia cade chiar el în ea”.
Preşedintele rus i-a asigurat pe cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii locale de afaceri că investiţiile lor actuale în economie „se vor compensa triplu” în viitor, în pofida sancţiunilor occidentale.
Potrivit lui Putin, în ciuda sancţiunilor occidentale introduse din cauza campaniei militare ruse în Ucraina, în ţară există „oportunităţi mari” practic în „orice domeniu de activitate” şi pentru toate afacerile, cerându-le miliardarilor ruşi „să nu se axeze doar pe obţinerea de profit, ci şi pe binele public”, să construiască drumuri, spitale şi facilităţi sociale.
În ajunul vizitei lui Putin la RSPP, 15 persoane au demisionat din consiliul de administraţie al Uniunii, printre care miliardarii Araz Agalarov (proprietarul grupului Crocus), Leonid Fedun (coproprietar al Lukoil) şi Alişer Usmanov (coproprietar al MegaFon şi Metalloinvest), conform The Moscow Times.
Kremlinul ceruse anterior o contribuţie „voluntară” de 300 de miliarde de ruble la buget din partea marilor oameni de afaceri care fac parte din RSPP. Aceasta ar consta într-o taxă de 5% pe profiturile excedentare, a declarat joi ministrul de finanţe Anton Siluanov.
Chiar dacă autorităţile ruse au evitat o prăbuşire a economiei în general pe fondul sancţiunilor, situaţia nu este nici pe departe atât de optimistă precum doreşte să o prezinte Kremlinul. Economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, anunţase la sfârşitul lunii februarie agenţia internaţională de rating Moody’s în prognoza sa pe termen mediu. Sancţiunile în vigoare vor reduce în continuare potenţialul de creştere al Rusiei, aflat deja la un nivel scăzut, de 1,6%, potrivit publicaţie Forbes.
Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Occidentul, inclusiv SUA au impus o serie de sancţiuni împotriva Rusiei pentru a-i limita mijloacele cu care să-şi finanţeze maşina de război.