Cele două formate au fost comasate pentru prima dată în 2020 şi în mod definitiv în 2023, când purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat lipsa de timp a preşedintelui Putin ca justificare pentru această decizie, scrie Agerpres.
Vladimir Putin a anulat întregul eveniment în 2022, în primul an de la declanşarea invaziei pe scară mare împotriva Ucrainei.
Potrivit agenţiei de presă TASS, peste un milion de întrebări au fost deja transmise preşedintelui Putin, fără ca deocamdată să fie bătut recordul de anul trecut de 1,5 milioane de întrebări.
Majoritatea întrebărilor se referă la „operaţiunea militară specială”, după cum numeşte Moscova războiul său împotriva Ucrainei, şi la serviciile de sănătate din Rusia, a precizat Peskov.
Sărăcia, problemele sociale, plângerile referitoare la sistemul de sănătate şi la lipsa infrastructurii sunt teme recurente la sesiunea de întrebări-răspunsuri, în care Putin se străduieşte să se prezinte drept cel care rezolvă problemele.
În timpul conferinţei de joi, Putin a recunoscut că inflaţia galopantă din Rusia, care a crescut în noiembrie la 8.9%, este un „semnal preocupat”, însă a insistat cu toate acestea asupra situaţiei „stabile” din Rusia.
De asemenea, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut joi că nu ştie când va reuşi armata sa să respingă forţele ucrainene din regiunea rusă Kursk, unde acestea mai controlează o mică parte după ofensiva surprinzătoare din august.
„În mod cert, noi îi vom învinge”, a dat cu toate acestea asigurări preşedintele rus în timpul conferinţei sale de presă anuale, răspunzând la întrebarea unei locuitoare din această regiune. „Însă în ceea ce priveşte o dată precisă, îmi pare rău, nu pot să o spun acum”, a admis el.