PwC: Abordările ANAF au devenit inovative şi mai complexe. Ariile majore de interes au rămas în general aceleaşi

Conform sursei citate, digitalizarea a devenit mai degrabă un pretext pentru adoptarea unor măsuri care încalcă drepturile contribuabilului, scrie Agerpres.

„Controalele fiscale derulate de ANAF s-au cvasigeneralizat şi diversificat, verificările documentare (derulate după o procedură sumară) alăturându-se inspecţiilor fiscale . Citând statisticile ANAF, observăm că se menţionează 87.000 de acţiuni de control fiscal cu rezultate de încasări bugetare suplimentare anul trecut de 11 miliarde de lei, dintre care 33.000 au fost derulate de către Antifraudă, cu încasări de şase miliarde de lei. Am putea spune că a avut loc o scădere a interacţiunii şi comunicării ANAF cu contribuabilul. Multe acţiuni s-au derulat într-adevăr de la distanţă, iar din păcate, ceea ce noi ne-am fi dorit să fie în folosul contribuabililor, de foarte multe ori s-a dovedit în dezavantajul acestuia, anume că digitalizarea a devenit mai degrabă un paravan şi un pretext, pentru adoptarea unor măsuri care încalcă drepturile contribuabilului, prin limitarea la minim a accesului la informaţii şi a dreptului la apărare”, a afirmat Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias.

Potrivit specialiştilor PwC, inspecţiile de preţuri de transfer sunt din ce în ce mai mult legate de substanţa tranzacţiilor, abordările ANAF diversificându-se.

La rândul său, Monica Todose, Director PwC România, a precizat că în zona inspecţiilor de preţuri de transfer s-a constatat că discuţiile cu inspectorii ANAF sunt din ce în ce mai mult legate de substanţa tranzacţiilor.

„Dacă nu convingem Fiscul că tranzacţiile intragrup pe care le derulăm au substanţă economică, consecinţa directă este reîncadrarea acestora. Am întâlnit destul de multe situaţii de reîncadrare în ultima perioadă, însă mă voi referi doar la două dintre ele. Prima situaţie de reîncadrare vizează împrumuturile intragrup şi aici avem un element de noutate pentru că Fiscul analizează împrumuturile pornind de la prevederile Ghidului OCDE (versiunea 2022) inclusiv retroactiv (pentru perioade anterioare anului 2022). În măsura în care fiscul nu se convinge că împrumutul respectiv ar fi fost acordat în cuantumul respectiv de către o entitate financiară independentă, acesta poate proceda la reîncadrarea împrumutului, chiar trecând peste argumentele economice solide prezentate de contribuabil. Practic acesta este doar parţial recunoscut ca având natură de împrumut”, susţin consultanţii PwC.

Pe de altă parte, a doua situaţie de reîncadrare este analiza de conduită a părţilor participante la tranzacţie. Astfel, autorităţile fiscale solicită evidenţe suplimentare pentru a documenta conduită părţilor la tranzacţie.

„Dacă aceste evidente nu susţin prevederile contractuale sau informaţiile detaliate în dosarul preţurilor de transfer, fiscul poate reîncadra profilul funcţional. Dacă evidenţele din mai multe surse nu se suprapun şi diferă şi de prevederile contractuale, fiscul va pune în discuţie ce prevalează pentru stabilirea profitabilităţii, conduita părţilor sau prevederile contractuale (dacă acestea există). Subiectul nu este nou, am mai menţionat şi cu alte ocazii aceste tendinte practice ale fiscului, însă în viitorul apropiat vom avea şi prevederi legale care vor legifera dreptul inspectorilor fiscali de a verifica conduita părţilor la tranzacţia intragrup”, au subliniat specialiştii.

Potrivit sursei citate, începând cu 2026 urmează sa fie transpusă o noua directiva europeană, ce vizează preţurile de transfer care, pe lângă alte prevederi, conţine un articol special dedicat, ce va fi cel mai probabil preluat ca atare în Codul fiscal, care obligă inspectorii fiscali să realizeze analize de conduită a părţilor la tranzacţia intragrup. Practic, vom avea legislaţie fiscală locală pe zona de analiză a conduitei părţilor la tranzacţie, legislaţie opozabilă pentru grupurile multinaţionale şi inspectorii ANAF din România.

În ceea ce priveşte speţa sediului fix din perspectiva TVA, ANAF cere de regulă sume suplimentare de la societăţile din România, nu de la societăţile nerezidente.

„Constatările privind existenţa sediului fix au început în urmă cu câţiva ani în domeniul farmaceutic, au continuat la nivelul procesatorilor, iar în ultima perioadă s-au extins la mai multe domenii de activitate: distribuţie, energie şi chiar jocurile de noroc. Care e miza autorităţii fiscale? Cum se adună banii din această constatare? Ei bine, se adună banii de la societăţile din România, nu de la societăţile nerezidente cărora li se generează acest sediu fix din perspectivă de TVA. Pentru servicii pentru care în mod normal se emite factură fără TVA, ANAF spune să se colecteze TVA. Efectul este însă unul temporar, pentru că, dacă o societate românească va colecta acest TVA, poate să fie un TVA recuperabil la nivelul nerezidentului, căruia i s-a generat acel sediu fix. Doar că de cele mai multe ori sunt întârzieri în recunoaşterea efectului de recuperare, afectând astfel contribuabilii implicaţi.”, a afirmat Adina Vizoli, Director PwC România.

Ea a subliniat că nu doar ANAF s-a gândit să facă banii din speţa de sediu fix, ci şi organele fiscale din alte state cum ar fi Polonia sau Belgia, astfel încât avem cazuri recent judecate sau în curs de judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, inclusiv pentru întrebări transmise din România.

„Pentru a preîntâmpina posibile consecinţe negative, este necesară o analiză a modelului operaţional, în special dacă sunteţi un operator cu funcţii limitate, să analizaţi atent implicarea resurselor umane proprii în activităţi care au legătură cu operaţiunile derulate de nerezident şi modul de formulare din fişele de post sau procurile pe care le-aţi primit de la nerezident. Sediul fix vine de cele mai multe ori la pachet cu sediul permanent – un subiect din ce în ce mai prezent şi cu perspective de extindere. Dacă hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene vor conduce în cele din urmă la invalidarea constatărilor ANAF cu privire la sediul fix, este de aşteptat ca apetitul pentru sediu permanent să continue să existe şi chiar să crească”, a adăugat Adina Vizoli.