RADET: Lipsa fondurilor – o cauză a nefinalizării la timp a unora dintre lucrările de infrastructură

„În ceea ce priveşte nefinalizarea la timp a unora dintre lucrările de infrastructură începute în diverse locuri din Bucureşti vă comunicăm că una dintre cauzele principale o reprezintă lipsa fondurilor, respectiv diferenţa dintre valoarea fondurilor solicitate pentru planul de investiţii şi valoarea reală a sumelor primite, lucru care duce la întârzieri”, susţine Biroul Comunicare al RADET în răspunsul la o solicitare AGERPRES de acordare a unui punct de vedere în legătură cu declaraţiile făcute joi de primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, despre RADET.

Potrivit reprezentanţilor RADET, în urma acestor întârzieri lucrările trebuie reautorizate, fiind necesară refacerea documentaţiei de fiecare dată când expiră avizele necesare execuţiei unei lucrări.

„Astfel, începând cu 2009, fondurile solicitate pentru investiţii au fost în cuantum de 147.655 mii lei, cele aprobate în valoare de 136.852 mii lei, iar cele alocate au fost de 125.940 mii lei, respectiv 85 la sută din totalul fondurilor cerute. În 2010, pentru investiţii valoarea fondurilor cerute a fost de 236.499 mii lei, fondurile aprobate au fost în sumă de 109.415 mii lei, iar cele alocate au fost de 103.500 mii lei, reprezentând 44 de procente din totalul fondurilor cerute”, a precizat RADET.

Conform acestuia, în 2011 totalul fondurilor necesare investiţiilor a fost de 256.543.000 de lei, fondurile aprobate au avut valoarea de 55.652.000 de lei, iar cele alocate au fost de 55.652.000 de lei, reprezentând 22 de procente din totalul fondurilor cerute, în 2012 valoarea fondurilor cerute pentru investiţii a fost de 239.524.000 de lei, fondurile aprobate au avut valoarea de 45.590.000 de lei, iar cele alocate au fost de 40.577.000 de lei, reprezentând 17 procente din totalul fondurilor cerute.

„Pentru 2013 totalul fondurilor cerute a fost de 216.809 mii lei, cele aprobate au avut valoarea de 15.300 mii lei, iar cele alocate au fost în cuantum de 11.939,68 mii lei, reprezentând 6 procente din totalul fondurilor cerute. Anul trecut, pentru investiţii, valoarea fondurilor cerute a fost de 198.617 mii lei, fondurile aprobate au fost în cuantum de 28.000 mii lei, iar valoarea alocată a fost de 4.399,50 mii lei, reprezentând două procente din totalul fondurilor cerute. Ţinând cont de valorile de investiţii aprobate de Municipalitate ca fiind necesare şi oportune, respectiv suma de 577.506 mii de lei, în 2015 totalul fondurilor alocate a fost de 0,7 la sută”, relevă sursa citată.

RADET a semnalat că pentru anul în curs bugetul regiei nu a fost încă aprobat. „O altă cauză a nefinalizării lucrărilor o reprezintă şi faptul că în perioada cuprinsă între 15 noiembrie şi 15 martie nu se desfăşoară lucrări de infrastructură în conformitate cu decizia Municipalităţii”, se arată în răspunsul RADET.

Regia arată că, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006, Primăria Municipiului Bucureşti stabileşte un preţ local al energiei termice furnizate populaţiei.

„În aceste condiţii, Municipalitatea trebuie să plătească în contul populaţiei, din bugetul local, diferenţa dintre preţul de producere transport distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul stabilit. Astfel, preţul pe care îl plăteşte populaţia este de 169, 88 de lei pentru o gigacalorie, această valoare fiind stabilită în 2011. La nivelul anului 2015, RADET cumpăra, pentru populaţie, energia termică de la Electrocentrale Bucureşti cu suma de 230,73 lei/Gcal”, informează RADET.

Potrivit regiei, la acest preţ se adaugă tariful de transport şi distribuţie aplicat de regie, care duce la o valoare totală de 362,47 de lei/ GCal, din care populaţia plăteşte doar 169,88 lei. Pe 1 iulie 2010 RADET cumpăra, pentru populaţie, energia termică de la Electrocentrale Bucureşti cu 181,2 lei/GCal, la care se adăuga tariful de transport şi distribuţie perceput de regie, în valoare de 129,96 de lei.

„Din 12 august 2011 până în prezent, tariful pentru transportul şi distribuţia energiei termice perceput de regie a fost stabilit la valoarea de 131,74 de lei/GCal, în timp ce preţul energiei termice a crescut de la 181,2 lei/Gcal, la 230,73 de lei/Gcal, cât este în prezent. În prezent, populaţia plăteşte aproximativ 47% din tariful aprobat pentru o gigacalorie. Aşadar, subvenţia este de aproximativ 53 de procente, şi nu de 99 de procente”, subliniază RADET.

Catastrofa Bucureştiului se numeşte RADET, o societate care costă enorm, a declarat primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, joi, la o dezbatere.

„M-a speriat să văd că subvenţia este aproape egală cu costul, adică 99% din costul RADET înseamnă subvenţie din bugetul nostru, al tuturor, ceea ce este în neregulă. Nu este pentru prima dată şi nu va fi ultima când voi vorbi despre ce dezastru face RADET în Bucureşti nu doar din perspectivă bugetară, ci şi din perspectivă de infrastructură. Nu vreau să iau nimic de la Capitală, vreau să se rezolve această problemă, şi anume, RADET să înceteze să mai fie un dezastru pentru Bucureşti”, a spus Negoiţă.