Radiografia rateurilor pe care le-au dat sistemele informatice ale CNAS care au costat peste 154 de milioane de euro – analiză

Informatizarea sistemului sanitar românesc a costat 172,55 de milioane de euro şi a constat în implementarea şi funcţionarea următoarelor componente: sistemul informatic unic integrat (SIUI), reţeta electronică (SIPE), cardul electronic de sănătate (CEAS) şi dosarul electronic de sănătate (DES).

Sistemul informatic unic integrat, reţeta electronică, cardul electronic de sănătate şi dosarul electronic de sănătate funcţionează sub cupola platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS).

La finalul anului 2010, CNAS a fost lansat oficial sistemul informatic unic integrat, cea mai importantă componentă a informatizării sistemului de sănătate. Celelalte componente implementate ale PIAS au fost proiectate să depindă de informaţiile furnizate de SIUI. Reţeta electronică e obligatorie de la 1 ianuarie 2013, iar cardul electronic de sănătate – de la 1 mai 2015, însă abia la 1 septembrie a devenit singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani care au card emis. Dosarul electronic de sănătate, ultima verigă din sistem, nu e încă obligatoriu.

Concret, cât a costat fiecare dintre sistemele informatice ale CNAS

SIUI a costat circa 123,98 de milioane de euro. Sistemul reţetei electronice a costat circa 10,66 de milioane de euro. Sistemul cardului electronic de sănătate a costat în jur de 19,47 de milioane de euro, iar sistemul dosarului electronic de sănătate a costat circa 18,44 de milioane de euro. Toate sumele antemenţionate sunt fără TVA. În total, informatizarea Sănătăţii ne costă 172,55 de milioane de euro, fără TVA.

Singura relevanţă pentru asiguratul care contribuie la asigurările sociale de sănătate este dacă aceste componente funcţionează, în oricare dintre verigile sistemului sanitar.

Cum funcţionează SIUI, reţeta electronică şi sistemul cardului care au costat cumulat 154,11 milioane euro

Funcţionarea greoaie şi desele perioade de avarii ale sistemelor informatice ale CNAS lovesc tot sistemul medical. Invalidarea zilnică a serviciilor acordate pacienţilor noştri din cauza multiplelor intervale de timp în care elementele PIAS nu funcţionează (toate sau pe rând) afectează grav atât pacienţii, cât şi cabinetele, atrag atenţia medicii de familie reprezentaţi de Societatea Naţională de Medicina Familiei.

Iată retrospectiva intervalelor în care nu a funcţionat fiecare dintre componentele platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate, rezultată în urma monitorizării Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi ECONOMICA.NET în perioada 1 mai 2015 – 23 februarie 2016.

Cardul electronic al asigurărilor de sănătate (CEAS) nu a funcţionat pe: 1-6, 19, 27 mai; 28 august; 18, 21, 22 septembrie; 9, 14, 19, 29, 30 octombrie; 3, 13 noiembrie; 4, 15, 16 decembrie; 14 – 15 februarie 2016.

Sistemul informatic unic integrat (SIUI) nu a funcţionat pe: 1-6, 19, 27 mai; 9, 13, 14, 19 octombrie; 3, 9, 13, 25, 26 noiembrie; 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 decembrie.

Sistemul informatic al prescripţiei electronice nu a funcţionat pe: 9, 14, 19 octombrie; 3, 9, 13, 24, 25 noiembrie; 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 decembrie.

Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS) nu a funcţionat pe: 3 noiembrie până la ora 12:30, 27, 28 noiembrie; 4,5 decembrie; 11-12 decembrie 2015; 12 ianuarie.

Aproape zilnic însă ne confruntăm cu disfuncţionalităţi (n. red. ale PIAS), unele mai mici, altele insurmontabile, de la nivelul cabinetelor sau spitalelor. Nu se pot valida reţete, bilete, concedii, consultaţii, nu se poate verifica sau prelua calitatea de asigurat a pacienţilor noştri, nu se pot efectua raportările lunii precedente. Această situaţie a devenit insuportabilă, atât pentru pacienţii noştri, cât şi pentru medici şi asistente, atrag atenţia medicii de familie reprezentaţi de Societatea Naţională de Medicina Familiei.

Erorile informatice repetate realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduc obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete, ambulatorii, spitale ori alţi furnizori de servicii medicale. Nimeni dintre cei care administrează sistemul nu este făcut răspunzător pentru erori, pentru nefuncţionare, pentru timpul pierdut de pacienţi când nu putem să le oferim serviciile necesare, pentru pierderile financiare constante ale cabinetelor, pentru riscurile de a ni se imputa ulterior reţete, trimiteri. Pacienţii nu înţeleg de ce sunt refuzaţi, rugaţi să aştepte sau să revină atunci când va merge sistemul. La televizor sunt informaţi de reprezentanţii CNAS că serviciile se pot acorda şi offline, dacă PIAS are dificultăţi tehnice. Cadrele medicale le spun că dacă PIAS nu merge, nu pot acorda servicii medicale fără plată, pentru că vor suporta ele costurile acelor servicii, mai spun reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Pe de o parte, medicii sunt presaţi să acorde servicii medicale atunci când sistemele nu funcţionează şi riscă să nu fie plătiţi pentru aceste servicii, dar şi să plătească integral contravaloarea serviciilor acordate de ei sau alţi furnizori (medicamentele eliberate în farmacii, internările realizate în spitale, analizele efectuate de laboratoare etc). Pe de altă parte, sunt obligaţi de lege să refuze acordarea serviciilor atunci când PIAS nu funcţionează şi să fie sancţionați de casa de asigurări sau să fie reclamaţi de pacienţi.

Difuncţionalităţile sistemului cardului electronic de sănătate

O oră de nefuncţionare a sistemului cardului naţional de sănătate înseamnă, în medie, 150.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici afectaţi

Pentru CNAS, o oră de nefuncţionare nu înseamnă mare lucru. În realitatea de zi cu zi a cabinetelor, a medicilor şi a pacienţilor, dacă la uşa fiecărui cabinet sunt 5 – 10 bolnavi care aşteaptă să fie consultaţi şi să li se elibereze actele necesare, înseamnă că între 100.000 – 200.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici sunt afectaţi zilnic de acest incovenient aparent minor al unei ore de nefuncţionare – cât întreaga populaţie a unui oraş mare! Aşadar, este necesar, din respect pentru cetăţenii plătitori de sisteme informatice scumpe şi dintr-un necesar profesionalism al CNAS (gestionarul şi administratorul sistemelor informatice din sănătate şi al fondurilor plătite pentru sănătate), ca sistemul să funcţioneze ireproşabil, mai spun medicii din SNMF.

Încercând să valideze în timp real serviciile medicale oferite pacienţilor care au carduri, medicii de familie au constatat următoarele deficienţe grave ale sistemului informatic al cardului:

– cardurile primite de pacienţi nu au putut fi activate, sau când sistemul informatic a funcţionat, activarea a fost prelungită foarte mult, ceea ce a dus la prelungirea consultaţiei mult peste durata uzuală;
– cardurile emise în ultima tranşă nu pot fi activate, ele apar ca invalide, iar pentru validarea lor trebuie sunat la casele de asigurări judeţene sau trebuie comunicată situaţia pe mail. Această procedură întârzie mult acordarea actului medical pentru care pacienții se prezintă la medic, aşa cum au fost îndrumaţi de către CNAS prin comunicate, la prima utilizare a cardului! Altfel spus, pacienţii care au primit recent cardul nu îl pot utiliza imediat, deşi sunt asiguraţi.
– serviciile medicale nu au putut fi validate cu cardul, astfel încât, dacă ar fi fost obligatorie utilizarea exclusivă a cardului, pacienţii nu ar fi putut beneficia de acestea, conform drepturilor lor;
– procedura de deblocare a cardurilor este greoaie şi cronofagă, situaţii care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi ţinut cont de sugestiile medicilor de a evita utilizarea PIN-ului.

Ce soluţii propun medicii pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului cardului

– Să existe un serviciu de call-center, disponibil 24/7, care să preia şi să rezolve imediat situaţiile de card blocat/invalid sau alte probleme legate de sistemul CEAS;
– Actualizările şi repornirile sistemului, activităţile de mentenanţă (ale sistemelor informatice ale CNAS) să se realizeze în afara perioadelor de activitate (seara, în weekend, nu în mijlocul zilelor lucrătoare!);
– Să aibă capacitatea tehnică de a prelua în timp optim toate serviciile medicale de care are nevoie populaţia;
– Să existe o relaţie optimă între diferitele componente ale PIAS.
– Toată populaţia României să aibă card (inclusiv copiii, neasiguraţii etc) pentru un adevărat control al efectuării serviciilor raportate. Copiii sunt mari consumatori de servicii medicale și dacă se doreşte cu adevărat o economie sau o bună utilizare a fondurilor şi asa insuficiente, una dintre cele mai utile măsuri ar fi ca şi copiii sa aibă card.

– Este necesară o procedură simplificată de deblocare a cardurilor, accesibilă tuturor furnizorilor de servicii medicale şi mai ales pacienților, pe modelul deblocării cardurilor bancare.
– Este necesară o procedură clară pentru pacienţii care nu au intrat încă în posesia cardurilor de asigurat, actuala soluţie propusă de CNAS (printarea răspunsului interogării site-ului CNAS) intrând în contradicţie cu Legea sănătăţii şi cu normele din Contractul-Cadru, expunându-ne la eventuale imputări de servicii şi prescripţii medicale, spun medicii de familie reprezentaţi de SNMF.

Trebuie precizat că îndemnul preşedintelui CNAS de a acorda servicii medicale, reţete, trimiteri în condiţiile blocajului sistemului ne obligă să încălcăm legea (care prevede că serviciile medicale de care beneficiază pacienţii asiguraţi se acordă numai în baza cardului) şi să fim puşi în situaţia în care aceste servicii să nu fie decontate sau chiar să ne fie imputate, situaţie absolut inacceptabilă, atrag atenţia medicii de familie.

Aşa-zisa amprentă a cardului despre care reprezentanţii CNAS susţin că este lăsată în sistem nu are corespondent în realitate, lucru care a fost de altfel demonstrat de specialişti IT într-una dintre conferinţele de presă pe care le-am organizat: dacă sistemul nu vede cardul, atunci nu se poate să existe o amprentă a ceva care nu este identificat, serviciile efectuate nu sunt înregistrate în sistem, iar numărul acestuia nu figureaza înregistrat, ca urmare – aceste servicii medicale efectuate nu sunt decontate niciunui furnizor, nu doar în medicina de familie, spun oficialii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Informaţia a fost confirmată pentru ECONOMICA.NET de surse din Casa de Asigurări de Sănătate.

Sistemul cardului este asemănător sistemului cardului bancar: Nu poti introduce şi scoate un card şi apoi, pe baza amprentei cardului să faci o tranzacţie!

Mai mult, când sistemul nu funcţionează din culpa CNAS, urcarea în sistem în maximum 72 de ore a serviciilor oferite offline nu se poate realiza decât în prezenţa cardului, ceea ce reclamă revenirea pacientului cu cardul la cabinet.

Având în vedere că cele mai multe erori de sistem, lucrări de mentenanţă, upgradări sau opriri ale componentelor PIAS apar vinerea, serviciile medicale efectuate de medici vinerea nu mai pot fi decontate până luni, ceea ce duce la o falsă economie, realizată de fapt prin neplata serviciilor efectuate de furnizorii de servicii medicale.

– Adeverinţa de asigurat care înlocuieşte pe o perioada de două luni cardul la persoanele care şi-au pierdut, deteriorat sau au card emis, dar care nu a ajuns la titular, nu este suficientă pentru validarea şi plata serviciilor, pentru că această adeverinţă nu e înregistrată întotdeauna în sistem, iar sistemul ne avertizează că „înregistrarea se face pe propria răspundere” a medicului, adică pe banii medicului. La fel se întâmplă şi cu adeverinţele eliberate persoanelor care refuză cardul din motive religioase, ne-a explicat medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina de Familie (SNMF).
Valabilitatea de două luni de zile a adeverinţelor de înlocuire a cardului, şi de trei luni de zile a adeverinţelor de asigurat pentru persoanele care refuză explicit cardul, nu acoperă intervalul până la care pacientul poate primi totuşi noul card. Această situaţie pune pacienţii pe drumuri până la sediile caselor de asigurări pentru noi adeverinţe! Vorbim de pacienţi care sunt bolnavi cronici, unii nedeplasabili, cu mijloace precare de deplasare până la sediile caselor de asigurări, pentru că nu există un sistem simplificat electronic de eliberare a adeverinţelor sau de expediere prin poştă, au explicat reprezentanţii medicilor de familie reuniţi în SNMF.

Disfuncţionalităţile SIUI

SIUI ar trebui să furnizeze informaţii în timp real despre calitatea de asigurat a fiecărui cetăţean al României. Sistemul corelează date de la mai mulţi operatori, printre care CNAS, ANAF, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Comisia Naţională a Persoanelor cu Handicap, Evidenţa Populaţiei etc.

În orice moment, dacă bazele de date ar fi corelate, fiecare furnizor de servicii medicale ar trebui să primească date corecte, reale, actualizate privind calitatea de asigurat a fiecărei persoane.

Pentru pacienţii care au peste 18 ani, aceste date ar trebui să fie preluate automat de sistemul cardului de sănătate, ceea ce înseamnă că, la utilizarea cardului, furnizorul de servicii medicale vede cele mai noi informaţii despre calitatea de asigurat a pacientului, adică dacă e sau asigurat la sănătate.

În realitate însă SIUI e plin de erori, pentru că datele despre pacient sunt fie introduse greşit, fie nu sunt actualizate la zi, fie nu sunt introduse deloc. Prin urmare, există numeroase erori ale SIUI care se răsfrâng automat asupra funcţionării celorlalte elemente ale PIAS, care sunt legate de starea de asigurat.

Iată câteva dintre cele mai frecvente problemele ale SIUI cu care se confruntă medicii de familie, semnalate de SNMF:

– nu se poate elibera o reţetă compensată unui salariat care, deşi are plata taxelor la zi, nu are datele introduse în sistem (SIUI), figurând neasigurat (din momentul efectuării plăţii de către angajator şi până când salariatul figurează asigurat în SIUI trec aproximativ 2 luni!).
– SIUI nu precizează statusul pacienţilor incluşi în legi speciale, drept care aceştia nu pot beneficia de reduceri suplimentare la servicii medicale, pentru că în SIUI nu sunt introduse certificatele de handicap, nici statutul de beneficiar de lege specială pentru revoluţionari;
– Nou-născuţii apar ca înscrişi în sistemul informatic unic integrat (SIUI) abia la două luni de la naştere. Astfel că, vreme de două luni ei nu apar înscrişi în sistemul informatic şi, pe cale consecinţă, nu pot beneficia de gratuitatea serviciilor medicale. Nu s-a acceptat înscrierea automată a acestora în SIUI odată cu preluarea imediat după naştere a micilor pacienţi la medicii de familie, imediat ce aceştia beneficiază de CNP eliberat de Evidenţa populației, deşi beneficiază automat de gratuitatea serviciilor medicale, ne-au spus oficialii Societăţii Naţionale de Medicină de Familie.
– Pacienţii care nu mai sunt salariaţi, şomeri sau nu mai sunt în ţară nu au calitatea de asigurat actualizată, asta înseamnă că ei pot apărea asiguraţi în continuare în SIUI iar serviciile medicale pe care medicii le acordă acestor pacienţi le sunt ulterior imputate.

Rata de erori generate de PIAS este de 8%, conform siui-monitor.ro, platforma web de monitorizare a funcţionării SIUI. Acest procent este enorm pentru un sistem informatic și cu atât mai mult pentru unul de care depind toţi pacienții din România şi pentru care nu există un sistem alternativ, în caz de avarie, conchid reprezentanţii medicilor de familie.

Disfuncţionalităţile sistemului reţetei electronice (SIPE) semnalate de Societatea Naţională de Medicina Familiei

Sistemul de prescripţie electronică a fost componenta PIAS care a mers cel mai bine de la bun început. A fost implementat treptat, cu pilotare, cu o bună comunicare, cu o instruire prealabilă a furnizorilor de servicii medicale, iniţial în rândul medicilor de familie, şi urma să fie generalizat la nivelul întregului sistem sanitar. În acest moment toţi furnizorii de servicii medicale raportează activitatea către CNAS prin utilizarea semnăturii electronice extinse, ceea ce înseamnă automat prezenţa tehnicii necesare, explică medicii de familie reprezentaţi de SNMF.

Cu toate acestea, nici astăzi regulile de prescriere nu sunt respectate pentru toţi pacienţii externaţi din spitale sau pentru cei consultaţi în ambulatoriul de specialitate, fapt care se răsfrânge direct asupra pacienţilor.
Contractul-cadru şi normele sale de funcţionare prevăd expres că medicului de familie îi este interzis să transcrie o reţetă care nu este urmare a actului său medical, dar că poate prelungi o terapie de lungă durată comunicată de medicul de altă specialitate, la interval de o lună din momentul în care această terapie a fost iniţiată de medicul specialist.
Concret, medicul din ambulatoriu sau spital trebuie să scrie prima reţetă electronică şi, dacă este cazul, pacientul se va prezenta din luna următoare la medicul de familie unde, pe baza scrisorii medicale emise din ambulatoriu sau spital, pacientul va primi continuarea tratamentului în următoarele luni. Scrisoarea medicală trebuie de asemenea să fie redactată în ambulatoriu sau spital pe un formular-tip care trebuie să respecte formatul din Contract.

Medicul de familie are contractul de servicii medicale cu casa de asigurări pentru zilele 1-5 ale săptămânii (excepţia sunt doar medicii care lucrează în centrele de permanenţă pentru a asigura urgenţele specifice acestei specialităţi), ca urmare, pacienţii care ies din ambulatoriu sau din spital cu o reţetă care nu a fost emisă corect, în regim compensat, nu pot beneficia de acest drept al lor din pachetul de bază.

De exemplu, un pacient care este externat vineri după-amiază cu o recomandare de continuitate a tratamentului, dacă nu primeşte reţeta compensată, va întrerupe tratamentul. Acest lucru se întâmplă foarte des iar în cazul unui tratament anticoagulant sau antibiotic consecinţele ar putea fi dezastruoase.

De la introducerea cardului naţional de asigurări de sănătate, au început să apară probleme importante în validarea şi eliberarea reţetei electronice, astfel că în ultimele luni ne confruntăm cu multe erori de validare şi la nivelul sistemului reţetei electronice. Consecinţa imediată a fost că pacienţii nu au putut beneficia de reţeta compensată.

Mai mult, deşi SIPE permite şi funcţionarea în regim offline, există dificultăţi pentru pacienţi, pentru că şi farmaciile refuză deseori să elibereze reţete eliberate offline pe care nu le pot verifica, iar reţetele fracţionate, adică atunci când pacientul nu găseşte toate medicamentele într-o farmacie, nu pot fi eliberate decât dacă au fost emise în regim online. Prin urmare, interconectarea nu este optimizată.

Medicii de familie atrag atenţia că farmaciile nu pot elibera reţetele pacienţilor dacă sistemul SIPE e nefuncţional (reţetele nu au putut fi trimise în SIPE). Există reţete pentru boli acute/subacute cu valabilitate de 24/48 de ore, care sigur vor expira dacă sistemul nu permite eliberarea lor! Prin urmare, nu putem fi făcuţi răspunzatori de eşecul terapeutic în cazul în care pacienţii nu şi-au permis să cumpere la preţ întreg acele reţete la care au de fapt dreptul, ca asiguraţi, spun reprezentanţii medicilor de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Consecinţa este că pacienţii noştri sunt puşi pe drumuri pentru o reţetă pe care nu o putem emite din motive de disfuncţionalitate repetată a sistemului reţetei electronice. Aceste probleme se resfrâng asupra activităţii din cabinet şi a actului medical în sine, a cărui calitate este impietată chiar de către cei care ar fi trebuit să o asigure, adaugă oficialii medicilor de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familie.

Medicii de familie solicită într-un memoriu adresat avocatului poporului:

– să nu fie făcuţi răspunzători pentru eventualele greşeli de prescriere a reţetelor (depăşirea numărului maxim de medicamente lunare), întrucât sistemul de verificare pentru această regulă de prescriere nu poate fi accesat în mod offline;
– să nu fie făcuţi răspunzători pentru biletele de trimitere şi reţetele emise asiguraţilor (care figurează în lista medicilor, cu acestă categorie de la ultimul import de personalizare), deoarece categoria de asigurat nu a putut fi verificată şi există situaţii cand se schimbă la început de lună.
În sistem, o persoană cu calitatea de asigurat poate avea mai multe categorii de asigurat, de exemplu pensionar şi veteran, salariat şi revoluţionar etc. Atunci cand ai legi speciale care adaugă drepturi, noi trebuie să alegem categoria cea mai bună pentru pacient. Dacă în sistem nu sunt trecute toate, pacientul se poate revolta pentru că nu le sunt recunoscute şi exercitate drepturile, şi pe bună dreptate. Pe de altă prte, lipsa funcţionării SIUI aduce după sine imposibilitatea de a verifica atât calitatea de asigurat, cât şi categoriile de asigurat ale fiecăruia. Mai mult, există doua sisteme paralele decalate la o lună-două. Validarile au loc după 20 ale lunii, aşa că dacă dumneavoastra veniţi pe trei februarie, vă pot vedea asigurată în sistem, vă consult, vă acord reţeţă, trimitere, internare, analize, iar la validarea din 20 februarie dispăreţi, iar sistemul suprascrie peste cea de luna trecută, eu rămân descoperită şi serviciile medicale mi se impută, a explicat medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina de Familie (SNMF), pentru ECONOMICA.NET.

– serviciile efectuate şi semnate offline cu cardul în aceste dese perioade de avarie să fie decontate medicilor şi să nu le fie imputate, aşa cum s-a întâmplă acum. Dorim să ne fie validate serviciile efectuate în zilele în care sistemul nu a mers, chiar dacă acele servicii nu au fost validate în cele 72 de ore, deoarece sistemul nu a permis acest lucru, spun medicii de familie reuniţi în SNMF.