Radiografia sistemului sanitar argeşean: cât de pregătit e să facă faţă crizei copiilor cu boală diareică acută

Radiografia sistemului sanitar din Argeş

În 2015, asistenţa medicală primară a fost asigurată prin 353 cabinete medicale individuale de medicină de familie în relaţie contractuală cu CAS Argeş. Majoritatea CMI-urile se aflau în mediul rural în 2015 (187 dintre ele).
Asistenţa ambulatorie de specialitate este asigurată în Argeş prin: 245 cabinete de specialitate ambulatorii, dintre care doar 49 de cabinete în relaţie contractuală cu CAS Argeş; 87 centre medicale private ale medicilor specialişti; 358 cabinete ale medicilor stomatologi, dintre care 280 de cabinete sunt în urban; 11 ambulatorii integrate de specialitate ale spitalelor; un centru de diagnostic şi tratament; 43 de laboratoare de analize.
În Argeş funcţionează 113 farmacii, dintre care 77 în mediul urban, se arată într-un raport DSP Argeş.

15 spitale publice în Argeş. Majoritatea au cel mai scăzut nivel de competenţă, după clasificarea Ministerului Sănătăţii

În Argeş funcţionează 13 spitale cu 2.989 de paturi, administrate de Consiliul Judeţean şi Local; două spitale care aparţin Ministerului Apărării: Spitalul Penitenciar Colibaşi şi Spitalul Militar de Urgenţă Piteşti, cu 342 paturi; patru spitale private: Spitalul Sf.Nicolae, Spitalul DR. Irimia, Spitalul SC Muntenia Competences şi Spitalul SC Natisan, care au 99 paturi pentru spitalizare continuă şi 24 paturi pentru spitalizare de zi.
În total, 3.430 de paturi sunt disponibile în spitalele din judeţul Argeş (indice de 5,80 paturi la 1.000 locuitori). În 2015, spitalele au încheiat contracte cu CAS Argeş şi cu Casa OPSNAJ pentru 2.783 de paturi.

Cât de pregătite sunt spitalele din Argeş să gestioneze criza din ultima lună?

În 2015, şapte spitale din judeţ aveau cel mai scăzut nivel de competenţă – categoria V. Spitalele de categoria V asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative. Următoarele spitale argeşene au fost clasificate la categoria a V-a: Spitalul de Geriatrie şi Boli Cronice Constantin Bălăceanu Stolnici Ştefăneşti, Spitalul de Recuperare Brădet, Spitalul de Psihiatrie Sf. Maria Vedea, Spitalul de Pneumoftiziologie Cronici Leordeni, Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Andrei Valea Iaşului, Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung, Spitalul Sf. Nicolae.

Cinci spitale din judeţul Argeş sunt de categoria a IV-a, adică au nivel de competenţă bazal, deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate. Spitalele de categoria a IV-a din Argeş sunt: Spitalul de Pediatrie Piteşti, Spitalul Municipal Câmpulung, Spitalul Municipal Curtea de Argeş, Spitalul Orăşenesc Regele Carol I din Costeşti, Spitalul Orăşenesc Sf. Spiridon din Mioveni.

Trei dintre spitalele argeşene au fost clasificate la categoria a III-a, adică au nivel de competenţă mediu, deservesc populaţia judeţului Argeş şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate. Spitalele argeşene de categoria a III-a sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Spitalul Militar Piteşti şi Spitalul Penitenciar Colibaşi.

Restul spitalelor din judeţ nu au fost clasificate.

Niciunul dintre spitalele argeşene nu a fost clasificate la categoria I sau a II-a, pe cale de consecinţă niciunul dintre ele nu poate gestiona afecţiuni cu grad mare şi foarte mare de complexitate.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi de Spitalul de Pediatrie Piteşti sunt cele mai solicitate la urgenţă

În Argeş funcţionează unităţi de primiri urgenţe în şase spitale. În două dintre acestea adresabilitatea pentru serviciile de urgenţă este crescută şi conduce la un volum mare de activitate, se arată într-un raport DSP. E vorba de Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi de Spitalul de Pediatrie Piteşti. Aceste două spitale sunt finanţate de la bugetul de stat.

Câţi bani au primit de la bugetul de stat aceste spitale în 2015

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti a avut finanţare de 5 milioane de lei pentru materiale sanitare şi 6,2 milioane lei pentru cheltuielile cu personalul.
Spitalul de Pediatrie Piteşti a primit de la bugetul de stat 527.300 lei pentru materiale sanitare şi 2,38 milioane lei pentru cheltuielile cu personalul.

Infecţiile nosocomiale, subraportate de spitalele argeşene, atrage atenţia DSP Argeş. Numărul lor a crescut cu 60,4% în 2015

Rata incidenţei infecţiilor nosocomiale raportate în judeţul Argeş este mult sub normele prevăzute de programele de sănătate, atrage atenţia DSP Argeş într-un raport oficial. De attfel, DSP Argeş recunoaşte că medicii nu le raportează pentru că înregistrarea infecţiilor nosocomiale determină scăderea indicatorilor de performanţă ai secţiei/compartimentului care le-a raportat. De asemenea, DSP Argeş mai semnalează că responsabilii Compartimentului de Supraveghere şi Control Infecţii Nosocomiale din fiecare spital din judeţ nu desfăşoară acţiuni de depistare a infecţiilor intraspitaliceşti nedeclarate, conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății nr. 916/2006.
Chiar şi subraportate, numărul infecţiilor nosocomiale din spitalele argeşene a urcat cu peste 60,4% în 2015 faţă de 2014. În 2014, spitalele au raportat 107 infecţii nosocomiale, faţă de 177 de cazuri de boală diareică acută cu Clostridium difficile de origine nosocomială în 2015.

Aceste creşteri semnificative s-au produs în în spitalele despre care tot DSP Argeş a spus că în 2015 aveau probleme grave privind sterilizarea instrumentarului metalic şi că nu respectau protocoalele şi procedurile privind curaţenia şi dezinfecţia.

În 2015 s-a dublat numărul de cazuri de boală diareică acută cu Clostridium difficile în spitalele din Argeş. Majoritatea au avut origine nosocomială, deci au fost contractate de pacienţi în spital

224 de persoane internate la spitalele din judeţul Argeş în cursul anului 2015 au fost diagnosticate cu boală diareică acută, determinată de Clostridium difficile, aproape dublu faţă de anul 2014, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică Argeş. Pentru 79% dintre aceste persoane s-a confirmat că originea infecţiei cu Clostridium difficile a fost nosocomială, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică Argeş.

De la data de 27 iunie 2014, în spitalele din Argeş, boala diareică acută, determinată de Clostridium difficile, este strict supravegheată, după o metodologie specifică.

Spitalele din Argeş au raportat 122 de cazuri boală diareică determinată de Clostridium difficile, din 27 iunie 2014 până la sfârşitul anului 2014. În 2015, numărul persoanelor diagnosticate cu BDA determinată de Clostridium difficile aproape s-a dublat.

79% dintre pacienţii din Argeş, diagnosticaţi în anul 2015 cu boală diareică acută determinată de Clostridium difficile, au contractat infecţia în spitalele din judeţ, arată raportul DSP Argeş.
Concret, pentru 92 de persoane originea infecţiei a fost nosocomială (deci contractată în spital) şi a debutat la mai puţin de o lună de la externarea din spital.
Pentru 82 dintre persoanele cu boală diareică acută cu Clostridium difficile, originea infecţiei a fost nosocomială şi a debutat în spital după cel puţin 48 de ore de la internare.
Pentru trei dintre persoanele diagnosticate cu BDA, originea infecţiei a fost nosocomială şi a debutat în primele 24 de ore de la internare.
Pentru 39 dintre pacienţi, originea infecţiei a fost comunitară, în vreme ce pentru opt pacienţi – originea infecţiei a fost nedeterminată, arată raportul DSP Argeş.

Infecţia determinată de Clostridium difficile (ICD) se manifestă de regulă printr-un sindrom diareic. În anumite cazuri evoluţia este severă, cu dilatarea colonului și afectarea întregului organism de către substanțele eliberate de la acest nivel (megacolon toxic) cu o rată de decese de 50-60%, în absenţa unui tratament adecvat şi administrat precoce, se arată în ghidul de diagnostic, tratament, prevenire a infecţiilor determinate de Clostridium difficile.

Şi în 2014, şi în 2015, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti a raportat cel mai mare număr de persoane diagnosticate cu boala diareică acută, determinată de Clostridium difficile, din tot judeţul.

În 2014, 115 dintre cei 122 de pacienţi diagnosticaţi cu boală diareică acută, determinată de Clostridium difficile, au fost internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.
În 2015, 193 dintre cei 224 de persoane diagnosticate cu BDA cu Clostridium dificile au provenit de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.

Creştere semnificativă a numărului de pacienţi cu boală diareică acută, determinată de Clostridium difficile la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

DSP Argeş a semnalat, în urma controlului efectuat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti în martie 2015, că serviciul de prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale nu a actualizat protocoalele si procedurile privind curaţenia şi dezinfecţia, şi că nu supraveghează respectarea planului de efectuare a dezinfecţiei terminale.

În martie 2015, DSP Argeş a găsit nereguli foarte grave la majoritatea spitalelor din judeţ. Multe dintre nereguli au fost remediate sau sunt în curs de remediere. 

Problemele găsite la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, în urma controlului efectuat în luna martie 2015:

– Existau finisaje interioare în stare necorespunzătoare, precum şi tâmplărie şi mobilier deteriorate în secţii medicale cu paturi, bloc operator, laborator, spălătorie;
– Nu se asigura aria utilă minimă pe pat de spitalizare şi numărul recomandat de grupuri/obiecte sanitare;
– Existau încrucişări nepermise de circuite funcţionale (pacienţi, personal, lenjerie);
– În martie 2015, planul anual de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale nu era aprobat de comitetul director al unităţii;
– Nu s-au actualizat protocoalele şi procedurile privind curăţenia şi dezinfecţia;
– Nu se respecta întru totul protocolul de pregătire a instrumentarului în vederea sterilizării, şi nu se respectă planul de efectuare a dezinfecţiei terminale;
– Spitalul nu dispunea de rezervor amplasat pe circuitul general al apei provenite din reţeaua de apa potabilă a oraşului, astfel încât nu poate fi asigurată rezerva de consum pentru 1-3 zile (minimum 200 mc);
– Apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi laboratorul de microbiologie se evacuau în reţeaua de canalizare a oraşului, neexistand un sistem corespunzător de tratare a acestora.

DSP Argeş spune că multe dintre aceste probleme au fost remediate între timp.

Iată ce şi-a asumat Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti că va remedia în primul trimestru din anul 2016

– Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti nu dispune de rezervor amplasat pe circuitul general al apei provenite din reţeaua de apa potabilă a oraşului, astfel încât nu poate asigura rezerva de consum pentru 1-3 zile (minimum 200 mc), conform prevederilor Ord.MS 914/2006, art.14.
– Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti are sursă proprie de apă (puţ forat) care nu este autorizată, în conformitate cu prevederile HG nr. 974/2004, anexa 2, cu modificarile si completarile ulterioare.
– Apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi laboratorul de microbiologie se evacuează în reţeaua de canalizare a oraşului, neexistând un sistem corespunzător de tratare a acestora.
– Spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor periculoase nu are un cântar adecvat şi verificat din punct de vedere metrologic.

Problemele găsite la Spitalul de Pediatrie Piteşti, în urma controlului efectuat de DSP în luna martie 2015:
– Nu s-a asigurat rezerva de apă pentru 1-3 zile, amplasată pe circuitul general al alimentării cu apa potabilă;
– Etajele 6 si 7 aveau tâmplăria, finisajele şi mobilierul vechi, deteriorate;
– Etajele 5 şi 6 nu dispuneau de grupuri sanitare suficiente pentru copii şi mame;
– Pe secţia ATI, spaţiul destinat igienizării şi depozitării ustensilelor de curăţenie nu aveau sursă de apă;
– Verificarea eficacităţii sterilizării instrumentarului metalic prin căldură uscată în staţia centrală de sterilizare nu era efectuată conform normelor în vigoare.
– Nu exista personal medical superior suficient pentru asigurarea gărzilor pe ATI;

Până la recontrolul efectuat de DSP tot în cursul anului trecut, Spitalul de Pediatrie Piteşti a remediat următoarele probleme:
Au făcut demersurile necesare pentru asigurarea rezervei de apă pentru 1-3 zile, pentru care termenul de realizare este martie 2016;
– Spaţiul destinat depozitării şi igienizării ustensilelor de curăţenie din secţia ATI a fost dotat cu sursă de apă rece şi caldă curentă;
– Lucrările de reabilitare au fost demarate începand cu etajul 6 şi este prevăzută amenajarea unor grupuri sanitare suplimentare pentru copii şi mame, la etajele unde lipsesc.
– Staţia centrală de sterilizare a fost dotată cu indicatori integratori şi biologici pentru autoclave şi etuve, iar laboratorul de analize din cadrul spitalului a fost dotat cu incubator necesar pentru analizarea indicatorilor biologici;
– O mare parte din mobilierul vechi a fost înlocuit.

Nereguli găsite de DSP Argeş la Spitalul Orăşenesc „Regele Carol” din Costeşti, în martie 2015
– Spălătorul pentru instrumentar din staţia centrală de sterilizare era subdimensionat;
– Spaţiul de depozitare temporară pentru deşeuri medicale nu avea sursă de apă;
– Medicul desemnat coordonator CPCIN nu a efectuat cursuri de specialitate.
– Încadrarea cu personal medical la ATI, dar şi personal auxiliar este sub normativul Ministerului Sănătăţii;

Între timp, Spitalul a remediat următoarele probleme:
La staţia centrală de sterilizare a fost montat un spălător adecvat pentru pregătirea instrumentarului pentru sterilizare;
Spaţiul de depozitare temporară a deşeurilor periculoase a fost dootat cu sursă de apa curentă;
Medicul coordonator al CPCIN a urmat curs de pregătire profesională în domeniu;
Se asigură supravegherea bolnavilor din secţia ATI de către un cadru mediu în timpul interventiilor desfăşurate în blocul operator;
A fost angajat un cadru mediu care să deservească numai staţia centrală de sterilizare.

Nereguli găsite la Spitalul Municipal Curtea de Argeş în martie 2015

– Există deficit de medici specialişti pe toate secţiile/compartimentele, deci nu se respectă normativele Ministerului Sănătăţii în vigoare cu privire la personalul angajat;
– Verificarea eficicacităţii sterilizării cu indicatori biologici se facea în ritm insuficient;
– În saloane nu se asigura o priză de oxigen la două paturi.

La recontrolul efectuat de DSP s-a constatat că eficienţa sterilizării se verifică zilnic şi cu indicatori biologici, conform Ordinului M.S. 261/2007.

Nereguli găsite de DSP Argeş la Spitalul Municipal Câmpulung

– nu s-au respectat prevederile legale privind sterilizarea instrumentarului.
– nu s-a asigurat: aria utilă minimă de 7 metri pătrat pentru fiecare pat, dotarea cu prize de oxigen, nu s-a asigurat numărul corespunzător de grupuri sanitare, nu s-au separat circuitele septic/aseptic la chirurgie, chirurgie plastică şi ortopedie.
– neconformităţi în organizarea spălătoriei secţiei de Boli Infecţioase.

Ce a remediat între timp Spitalul Municipal Câmpulung
– Au fost achizitionaţi indicatori fizico-chimici integratori pentru etuva şi autoclav şi se respectă protocolul complet de sterilizare;
– Au început lucrările de modernizare şi reabilitare a blocului operator;
– S-au asigurat fondurile necesare pentru înlocuirea mobilierului şi a tâmplariei uzate.

Niciun caz de malpraxis dovedit la spitalele din Argeş anul trecut

În 2015, la Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis au fost înregistrate patru sesizări privind posibile cazuri de malpraxis. Trei dintre ele au fost respinse iar într-un caz Comisia a decis că nu a fost malpraxis.

Câţi bolnavi cronici se aflau în evidenţa medicilor din judeţul Argeş, în luna ianuarie 2016

Aproape 85.600 de bolnavi de hipertensiune arterială, numărul lor, în creştere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 37.000 de bolnavi cronici cu cardiopatii ischemice, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 33.000 de bolnavi cu tulburări mintale, numărul lor, în creştere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 32.000 de bolnavi cu diabet zaharat, numărul lor – în creştere faţă de cel raportat de DSP în luna decembrie 2015;
Aproape 16.700 de persoane cu tumori maligne, numărul lor – în creştere faţă de cel raportat de DSP în luna decembrie 2015;
Aproape 15.000 de persoane cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
În jur de 12.250 de persoane au boală ulceroasă, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 11.500 de persoane cu boli celebro-vasculare, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 7.700 de persoane au ciroze hepatice cronice, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 6.000 au epilepsie, numărul lor – în scădere faţă de cel raportat în decembrie 2015;
În jur de 2.600 de persoane au cord pulmonar cronic, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;
Aproape 2.000 de persoane au insuficienţă renală cronică, numărul lor – în creştere faţă de cel raportat de DSP în luna decembrie 2015;
324 de persoane au tuberculoză, numărul lor, în scădere faţă de cel din decembrie 2015;

DSP arată că a scăzut numărul total de cazuri de tuberculoză faţă de cel din 2014, dar a crescut numărul cazurilor de recidivă. În cadrul cazurilor noi de tuberculoză a crescut numărul de cazuri înregistrate la copiii de 0-14 ani.

Apa din izvoarele argeşene, concentraţie mare de amoniu

Determinările de laborator efectuate de DSP la probele de apă din izvoarele de pe raza Municipiului Piteşti în aprilie şi octombrie 2015, la solicitarea ADP, au arătat constant o concentraţie mai mare a amoniului.
În literatura de specialitate se menţionează că amoniul nu are efecte nocive toxice asupra organismului uman. Însă valoarea amoniului peste limitele admise, însoţită de creşteri ale oxidabilităţii parametrilor microbiologici, bacterii coliforme, indică o poluare a apei şi contraindică folosirea apei pentru băut.
DSP a impus oprirea furnizării apei prin aceste izvoare doar la cele care au depăşiri ale parametrilor microbiologici; nu au fost depăşiri la alti parametri chimici sau indicatori.
DSP spune că apa acestor izvoare e o alternativă la apa furnizată prin sistemul public de apă potabilă. Legea permite DSP să facă excepţie de la valorile parametrilor de calitate ai apei provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare, folosită pentru băut, gătit sau în alte scopuri casnice, în funcţie de condiţiile locale specifice, fără să fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.

Natalitatea din Argeş, cea mai mică din 2013 încoace
Judeţul Argeş are o populaţie de 647.264 locuitori. Populaţia stabilă a judeţului este repartizată în proporţie aproximativ egală în mediul urban (49,03% din populaţie) şi în mediul rural (50.97 % dintre locuitori).

În anul 2015 în Judeţul Arges s-a înregistrat un număr de 4.086 născuţi vii, respectiv o rată a natalităţii de 6,2 născuţi vii la 1.000 locuitori, cel mai mic nivel din 2013 încoace (anul din care urmărim evoluţia acestui indicator).
Numărul de născuţi vii din 2015 e în scădere faţă de cel din anul 2014, când s-au înregistrat 4.135 născuţi vii, şi faţă de nivelul din anul 2013 cand s-au înregistrat 4.114 născuţi vii în judeţ.

Mortalitatea în Argeş, în creştere susţinută din anul 2013 încoace
În anul 2015, s-a înregistrat un număr de 7.444 decese generale, respectiv o rată a mortalităţii generale de 11,4 decese la 1.000 locuitori. Numărul în creştere faţă de nivelul anului 2014 când s-au înregistrat 7.165 decese şi o rată a mortalităţii generale de 11,3 la 1.000 locuitori, dar şi faţă de valoarea anului 2013 când s-au înregistrat 7.114 decese în Argeş şi o rată de mortalitate generală de 11,2 la 1.000 locuitori.
Cele mai multe decese s-au înregistrat în mediul rural 14,4‰ (4.796 decese) în rural, faţă de 8,3‰ (2.648 decese) în urban.

Aceste variaţii ale ratei mortalitaţii generale din cele două medii işi au originea, în mod esenţial, în particularităţile structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din urban şi rural, în rural fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei fiind mult mai pregnant. În mod secundar intervin ca factori favorizanţi adresabilitatea şi accesabilitatea mai scăzută a populaţiei rurale la serviciile medicale. Principalele cauze de deces în anul 2015 au fost bolile aparatului circulator, tumorile, bolile aparatului digestiv, diabet zaharat, se arată în raportul DSP.

Mortalitatea infantilă (copii sub un an) din Argeş, în scădere din 2013 încoace
Mortalitatea infantilă a înregistrat în anul 2015 un nivel de 4,8 ‰ decese la 1.000 născuţi vii (20 decese la copii 0-1 an), cel mai scăzut nivel din 2013 încoace.
Mortalitatea infantilă a înregistrat un nivel de 5,5‰ născuţi vii (23 decese la copii 0-1 an) în 2014, iar în anul 2013 de 9,2‰ (38 decese al grupa de vârstă 0-1 an).
Şi în anul 2015 se menţine decalajul ratei mortalităţii infantile dintre cele două medii. În rural nivelul mortalităţii infantile, de 6,3‰ depăşeşte cu aproape 60% pe cel din urban, de doar 2,8‰, potrivit raportului DSP.