UPDATE Totul despre căderea burselor

Aşa a arătat marţi indicele Dow Jones Industrial Average al Bursei de la New York:

Săptămâna trecută, pieţele financiare globale ardeau mocnit. A fost o săptămână grea pentru traderii de petrol, pentru investitorii chinezi, pentru fondurile de investiţii şi pentru speculatori. Nimeni nu se aştepta însă la furtuna care a măturat luni întreaga lume. De la Tokyo la Londra, de la Frankfurt la New York, orice trader şi oricare investitor are acum motive serioase de îngrijorare.

Prăbuşirea indicelui Shanghai Composite cu până la 9% (8,5% la închidere) a propagat o undă de şoc pe bursele din întreaga lume. Acţiunile europene au înregistrat cele mai abrupte scăderi de la marea criză din 2008, pieţele asiatice au picat umăr la umăr cu preţurile petrolului şi ale materiilor prime, iar bursa de la New York afişa, la deschidere, un declin cutremurător de 1.000 de puncte (aproximativ 6%) pentru indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA).

Moneda euro şi activele de refugiu, precum titlurile de Trezorerie SUA, au crescut puternic, absorbind ieşirile de capital de pe acţiunile, materiile prime şi monedele de risc. Dolarul s-a prăbuşit cu peste 2% faţă de euro, iar yenul japonez a pierdut aproape 3%.

Crashul de luni, 24 august, se remarcă prin caracterul său global – atât ca manifestare, cât şi în ceea ce priveşte cauzele care l-au declanşat. Nu avem de-a face cu vreun eveniment catastrofal, cu implicaţii globale, care să fi declanşat o criză de încredere şi un blocaj pe pieţele financiare. Evenimentele de ieri nu au survenit din cauza apariţiei vreunei cifre dezastruase în plan macroeconomic, vreunei ştiri de la băncile centrale despre creşterea iminentă a dobânzilor sau de înrăutăţirea perspectivelor de profit ale marilor companii.

Povestea crizei de luni se desfăşoară depotrivă pe străzile aglomerate ale Shanghaiului, unde jocul la bursă a devenit hobby-ul preferat al clasei de mijloc emergente, pe câmpurile petrolifere din Orientul Mijlociu şi din Statele Unite, în Europa aflată de ani buni în stare de stagnare economică, până pe coridoarele solitare ale Rezervei Federale de la Washington, centrul global al puterii financiare şi monetare.

„Lunea neagră” China

Declanşatorul crizei globale de volatilitate de ieri a fost, într-adevăr, China, unde crashul de luni a continuat un trend care durează de la începutul verii, presărat cu pauze de scurtă durată datorate predominant intervenţiilor tot mai agresive ale autorităţilor de la Beijing.

Creşterea economică a Chinei a încetinit puternic, iar indicele Shanghai Composite a pierdut 38% din 12 iunie. A doua mare economie a lumii se clatină sub povara tranziţiei de la boom-ul generat prin investiţii şi exporturi cu mână de lucru ieftină către un model economic mai sustenabil, în care consumul intern, serviciile şi producţia cu valoare adăugată mare să aibă un rol mai important.

Prăbuşirea bursei din China în pofida încercărilor disperate ale guvernului şi băncii centrale să oprească declinul a dat naştere la temeri, în rândul investitorilor, că autorităţile chineze nu vor reuşi o aterizare lină a economiei odată cu încheierea îndelungatei perioade de boom. Iar o economie de asemenea magnitudine scăpată de sub control ar fi o problemă reală, de anvergură globală.

Marţi, 25 august, banca centrală a Chinei a decis să taie dobânda de politică monetară pentru a cincea oară din noiembrie 2014 până acum şi a redus rata rezervelor minime obligatorii constituite de bănci.  Rata RMO a fost coborâtă astfel pentru cea de-a treia oară de la începutul aestui an.

Accelerarea ciclului de relaxare monetară subliniază determinarea autorităţilor de la Beijing de a menţine creşterea economică aproape de ţinta de 7% asumată de Guvern. Riscul ridicat de retrageri de capital străin după decizia din 11 august de a devalua yuanul, alături de cifrele macro slabe şi căderea prelungită a bursei sunt factori care motivează Beijingul să introducă măsuri mai agresive de stimulare a economiei.

Creşterea economică a Chinei, de 7% de la an la an în trimestrul al doilea, este cea mai slabă începând din 1990. Datele pe luna iulie privind producţia industrială, investiţiile şi vânzările retail anunţă noi dificultăţi în trimestrul al treilea.

Temerile privind supraîncălzirea economiei chineze au declanşat luni hemoragia pe pieţele emergente asiatice, care au legături economice puternice cu China, însă nu explică, spre exemplu, de ce s-au depreciat acţiunile mexicane şi peso-ul.

Rezerva Federală a SUA

Rezerva Federală a Statelor Unite, stăpânul dolarului, cea mai puternică bancă centrală din lume, se pregăteşte să ridice dobânda de politică monetară pentru prima dată de la marea criză din 2008, după ce a închis anul trecut programul de achiziţii de obligaţiuni prin care a injectat mii de miliarde de dolari în economie. Programul de relaxare cantitativă şi dolarul ieftin au determinat fluxuri masive de capital către pieţele emergente, investitorii căutând randamente mai bune.

Încheierea programului de QE şi iminenta creştere a dobânzii la dolar a inversat însă aceste fluxuri în ultimii doi ani, generând volatilitate.

Prăbuşirea preţului petrolului

Măcelul de pe burse a avut un impact vizibil pe pieţele materiilor prime, în principal asupra preţurilor petrolului, cea mai importantă materie primă din punct de vedere economic. Preţul barilului de petrol s-a prăbuşit de la aproximativ 60 de dolari la sfârşitul lunii iunie la sub 40 de dolari în prezent. De notat că, în urmă cu 12 luni, barilul se tranzacţiona în jurul cotei de 100 de dolari. Ieftinirea petrolului se vede deja în preţul carburanţilor atât în Statele Unite, cât şi în Europa, deci lucrează în beneficiul consumatorilor.

Din punctul de vedere al traderilor şi investitorilor însă, prăbuşirea preţului petrolului ar putea fi atât una dintre cauze, cât şi unul dintre efectele propagării rapide a crashului de luni către pieţele emergente. Încetinirea creşterii economice a Chinei şi a celorlalte ţări cu economii emergente reduce cererea de energie şi petrol, în timp ce producţia de ţiţei a fost menţinută de marii producători – arabii din cartelul OPEC, alături de SUA şi Rusia – la cote neschimbate. În consecinţă, preţul petrolului este împins în jos, iar acoperirea diferenţei prin creşterea cotei de piaţă este practic imposibil de realizat pentru ţările mai puţin influente politic. Astfel, odată cu diminuarea principalei surse de venit se înrăutăţesc şi condiţiile economice din statele exportatoare de petrol, precum Rusia sau producătorii din Orientul Mijlociu şi America Latină.

Cum s-a văzut criza de luni la Bucureşti

Bursa de la Bucureşti a închis luni în scădere cu peste 6%, după ce a coborât cu peste 8% la un moment dat în cursul zilei. Volumele tranzacţionate s-au ridicat la 32,2 milioane de euro, de aproape trei ori media zilnică din acest an, iar site-ul BVB.ro a picat, la un moment dat, din cauza traficului intens, şi a funcţionat greoi la orele după-amiezii.

Crashul de luni nu a trecut neobservat nici pe piaţa valutară românească. După o evoluţie liniştită în prima parte a zilei, cursul a trecut la un moment dat de 4,45 lei/euro, însă a revenit ulterior, seara, în scădere puternică, la 4,4288 lei/euro. Cel mai redus curs la care s-au realizat tranzacţii luni a fost de 4,4211 lei/euro, iar cel mai ridicat de 4,4584 lei/euro, un interval de variaţie relativ larg.

Surse: Bloomberg, New York Times, Reuters, MarketWatch
Sursă cotaţii: Bloomberg