Dan Sandu s-a retras din procesul de nominalizare pentru preluarea conducerii CEC Bank, preferând alte proiecte pe piaţa bancară, conform unor surse din piaţă. Aceleaşi surse spun că va prelua conducerea unei sucursale a unei bănci străine prezente în România. Dan Sandu a refuzat să vorbească despre acest subiect şi este foarte probabil ca negocierile dintre bancher şi reprezentanţii sucursalei din România să nu se fi încheiat.
Dan Sandu, un bancher cu o experienţă de peste 20 de ani, a fost propus de Ministerul Finanţelor, acţionarul principal al CEC, pentru a prelua funcţia de preşedinte şi director general, poziţie deţinută de peste zece ani de Radu Gheţea. Tot Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar majoritar, l-a propus şi pe Jean Andronie, fost vicepreşedinte al BCR pe zona corporate acum 7 ani, pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al CEC Bank, a şaptea bancă din România. Surse din piaţa bancară susţin că şi Jean Andronie se pregăteşte să refuze această numire, chiar dacă dosarele celor doi au fost la BNR, interviurile au avut loc, iar banca centrală nu a dat semne de împotrivire pentru aceste numiri.
În aceste condiţii, Radu Graţian Gheţea rămâne în continuare preşedinte al CEC Bank. Mandatul său este acordat în baza Legii 31/1990 a societăţilor comerciale. Conform acesteia, mandatul său expiră în mai 2019. Potrivit legii 31, Radu Graţian Gheţea trebuie să fie înlocuit cu un alt successor sau să i se acorde un alt mandat. Derogările multiple pe care i le-a acordat până acum BNR erau din cauza faptului că CEC Bank trebuia să treacă la o conducere duală. Derogările BNR permit preşedintelui CEC Bank să îndeplinească şi funcţia de director executiv şi cea de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al băncii. Totuşi, Radu Graţian Gheţea este cel care a transformat casa de economii într-o bancă.
Radu Graţian Gheţea activează în domeniul bancar de 40 de ani. A fost preşedinte al Alpha Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). În ultimii zece ani a fost preşedinte al CEC, bancă pe care statul român a vrut să o privatizeze, apoi s-a răzgândit, a vrut să o facă bancă de dezvoltare, apoi s-a răzgândit din nou, iar Gheţea s-a ocupat de restructurare. Periodic, în tot acest timp, au apărut, întotdeauna „pe surse”, ştiri despre schimbarea lui Gheţea de la CEC.
Cel mai mare scandal în care a fost implicat Gheţea este cel legat de creditul ipotecar de peste un milion de euro acordat de CEC Ioanei Băsescu, fiica lui Traian Băsescu. În 2013, fostul ministru liberal al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că a fost sunat de preşedintele Traian Băsescu, pentru a nu-l demite pe Radu Gheţea, în condiţiile în care se vehicula din nou demiterea acestuia, iar intervenţia a avut loc la puţină vreme după ce banca de stat a acordat creditul pentru achiziţionarea celor 290 de hectare din localitatea Nana. Băsescu a confirmat că a avut loc o discuţie cu ministrul Chiţoiu, în care l-a avertizat să nu schimbe şeful CEC înainte de terminarea mandatului.
Ulterior, s-a constituit o comisie de anchetă parlamentară a acestui caz. Gheţea a spus mereu că respectivul credit a respectat toate normele de creditare ale CEC şi normele BNR şi a mai repetat asta şi comisiei de anchetă. Şi a mai spus ceva parlamentarilor: „N-aş vrea să-mi cereţi acum lista parlamentarilor care au credite personalizate”.
În septembrie anul trecut, după ce s-a confruntat cu numeroase variante de numire la şefia CEC, Ministerul Finanţelor îl anunţa pe Dan Sandu ca successor al actualului preşedinte CEC Bank. Dan Sandu are o bogată experienţă în banking, ce se întinde pe parcursul a 20 de ani. Şi-a început cariera în anii 90 la Banca Naţională, unde a ajuns director la Direcţia de Administrare a Rezervelor Internaţionale şi Operaţiuni de Piaţă. Ulterior, a activat pe poziţii înalte la Citibank (membru în CA), Millenium Bank (vicepreşedinte), Romexterra (vicepreşedinte) şi Volksbank (vicepreşedinte). El a mai fost în cărţi pentru a prelua postul de preşedinte al CEC şi anii trecuţi, dar, cum discuţiile trenau, s-a dus la Volksbank.