Rădulescu, BNR: Începând cu al doilea trimestru din 2021 vom avea o creştere economică relativ viguroasă

„2021 va fi cu certitudine un an în care, chiar dacă vom porni lent, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm acum, începând din al doilea trimestru vom avea o creştere economică pe care o anticipăm relativ viguroasă Noi avem câteva constrângeri. Noi am pornit la drum cu o situaţie bugetară foarte precară. Din păcate nu este mult mai bine în ceea ce priveşte situaţia financiară a întreprinderilor. Avem în economie o carenţă majoră reprezentată de deficitul de capitalizare, avem o situaţie care s-a născut în urmă cu mulţi ani, dar care persistă, respectiv că nivelul de capital al firmelor este slab. Decapitalizarea, care a fost foarte puternică după criza din 2007-2008 şi a atins un maxim în 2012, când aveam jumătate din numărul firmelor subcapitalizate sau cu capitaluri negative, la sfârşitul anului 2019 ajunsesem că numai 35% din companii erau cu capitaluri negative. Lucrurile nu pot să rămână aici. Nevoia de capitalizare era la sfârşitul anului 2019 de peste 150 miliarde lei.”, a menţionat Eugen Rădulescu, la videoconferinţa regională ZF BRD Buget 2021.

Acesta a subliniat că este nevoie cu siguranţă de o adaptare a companiilor la situaţia care va fi în lume după criza curentă COVID-19, însă, pentru asta, „din nou vorbim despre o situaţie financiară adecvată în privinţa lichidităţii şi a gradului de îndatorare”.

„În primele şase luni pentru care avem date pe cele 85 de subsectoare analizate, avem o scădere a cifrei de afaceri cu 4,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Avem 51 de sectoare pentru care dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii dinamica a fost pozitivă. Există două sectoare de activitate cu reducere de 60%: activităţile din turism şi ale turoperatorilor, precum şi cele de transporturi aeriene, în timp ce alte 13 sectoare au avut diminuări de cel puţin 20%”, a mai spus Eugen Rădulescu.

Reprezentantul Băncii Naţionale a subliniat că „am pornit de la un moment destul de critic în privinţa bugetului.”

„Am pornit de la un moment critic inclusiv în privinţa contului curent. În 2019, din toate ţările din regiune, noi am avut cel mai mare deficit de cont curent, 4,6%, timp ce Bulgaria, la care ne raportăm de multe ori şi spunem: ‘Ia uite că Bulgaria are dobânzi zero’, ea are dobânzi zero din cauză că are cont curent cu plus 4% şi buget cu plus 2,1%. Este o legătură extrem de strânsă între condiţiile de creditare şi condiţiile între cei doi mari indicatori: buget şi cont curent. Noi avem cea mai slabă situaţie din toată regiunea, suntem ţara cu cel mai mare deficit bugetar – nu acum, acum toate ţările au deficit bugetar mare – dar noi pornim de la o situaţie structurală foarte defavorizată. Din acest motiv, noi avem cele mai nefavorabile condiţii de creditare”, a explicat Rădulescu.

Acesta a precizat că România are dobânda pe termen lung mai mare decât celelalte ţări din regiune din cauză că există aceste două deficite gemene la nivelul cel mai ridicat din zonă.

„Este foarte bine că am reuşit să menţinem ratingul de ţară în zona investment grade, în pofida deteriorării indicatorilor financiari din acest an, dar va trebui anul viitor cu prudenţă, cu atenţie, să nu cumva să împingem economia către o recesiune mai puternică. Va trebui să mergem pe calea redresării echilibrelor. Ratingul de ţară şi deficitele pe care le avem nu afectează doar costul statului. Îi afectează pe toţi debitorii, atât persoane fizice, cât şi întreprinderi”, a mai spus Rădulescu.

Oficialul BNR a subliniat că Banca Centrală a scăzut ratele dobânzii de politică monetară în trei reprize.

„Erau voci care spuneau că trebuia să le scădem mult mai mult. Trebuie să vedem şi partea cealaltă a lucrurilor. Scăderea dobânzilor pe plan intern nu înseamnă că România se va împrumuta mai ieftin în afară. Aş zice chiar dimpotrivă, pentru că la o asemenea decizie de scădere a dobânzilor cu orice preţ, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi o relaxare a consumului intern”, a susţinut reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, în 11 luni din acest an avem o depreciere de 1,9% a leului, în condiţiile în care am avut o inflaţie mai mare decât în zona euro.

„Practic, avem o situaţie stabilă. Dacă ne uităm la nişte grafice care arată cum au evoluat monedele chiar din ţările din jurul nostru, constatăm că evoluţia leului a fost cu mult mai lină. Chiar dacă am avut această depreciere, ea s-a produs lent”, a arătat Rădulescu.

În opinia sa, „lucrurile vor continua în aceeaşi direcţie”, mai ales dacă „vom reuşi să stabilizăm deficitul bugetar şi dacă vom reuşi să ajungem la primele măsuri pentru reducerea treptată, dar clară a acestuia în următorii ani”.

„Dacă am fi avut dobânzi mai mici, poate că ar fi câştigat unii, dar sunt foarte mulţi care ar fi pierdut. În primul rând am fi pierdut cu toţii, pentru că deprecierea cursului ar fi crescut mult mai mult decât am avut-o. Situaţia aceasta mie mi se pare că este sustenabilă, aşa cum este ea acum. Chiar în condiţiile în care am ajuns la un deficit bugetar foarte mare, BNR a intervenit la momentul când a fost necesar, cumpărând titluri de stat de pe piaţa secundară, ceea ce a calmat piaţa, a liniştit lucrurile. Acum nu mai este nevoie, deocamdată. Să sperăm că lucrurile se vor aşeza, că nu vom mai avea incertitudini de genul ‘mărim pensia cu 40%, nu o mărim cu 40%?’ Am avut acum câteva zile evaluare de ţară pe care a făcut-o S&P şi care ne-a menţinut la acelaşi rating. În cazul în care aveam pensii cu 40%, intram în junk şi situaţia ar fi fost cu mult, mult, mult mai gravă. Cred că am fi avut nevoie de încă cinci ani ca să ieşim din situaţie”, a adăugat Eugen Rădulescu.