Ordinul postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede ca spitalele să organizeze propriile licitaţii pentru aducerea în ţară a medicamentelor. „Acest ordin este în dezbatere publică şi dacă vom vedea că realizarea este dificilă atunci vom modifica proiectul de ordin, astfel încât să ne concentrăm pe licitaţie la nivelul Unifarmului”, a spus Raed Arafat.
El a ţinut să precizeze că fostul ministru al Sănătăţii Vasile Cepoi a întocmit o listă a medicamentelor la risc de a nu mai exista pe piaţa din România.
„Lista medicamentelor foarte ieftine la risc de a nu mai exista pe piaţa din România sau care deja nu se mai aduc se regăseşte şi în proiectul de ordin postat pe site-ul MS. Noi am încercat să identificăm aceste medicamente, vorbesc despre medicamente care nu mai există pe piaţa românească sau la care există riscul de a dispărea de pe piaţă”, a mai spus Arafat.
Aceste medicamente sunt prea ieftine şi nu există interes comercial, fie unele chiar nu se mai fabrică. „Spitalele întârzie foarte mult să facă licitaţii pentru aceste medicamente. De aceea ne gândim să facem licitaţii naţionale pentru aceste produse. Una dintre soluţii ar fi ca Unifarmul, compania care aduce în ţară medicamente pentru nevoi speciale să facă licitaţii pentru toate nevoile care există la nivel naţional vizând aceste medicamente astfel încât să se aducă o cantitate mai mare şi să devină mai atractative pentru cei care le comercializează”, a mai spus ministrul sănătăţii.
El a spus că şi până acum licitaţiile pentru aceste medicamente erau asigurate la nivelul spitalului, dar fiind vorba de cantităţi foarte mici acestea nu le puteau achiziţiona.
„Chiar dacă proiectul de ordin care prevede obligativitatea spitalelor de a-şi achiziţiona singure propriile medicamente ieftine este pe site-ul ministerului în dezbatere publică, vom analiza dacă este mai bine ca situaţia să rămână aşa cum este sau să concentrăm licitaţia la nvelul Unifarmului care poate să aducă dintr-o dată o cantitate mai mare”, a mai spus ministrul.
Potrivit unui proiect de ordin postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, spitalele vor fi obligate să organizeze, în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea in vigoare a unui ordin al Ministerului Sănătăţii (MS), procedurile de achiziţii publice pentru medicamentele cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare, se arată în proiectul actului normativ.
Proiectul de ordin, lansat în dezbatere publică miercuri, prevede o listă cu o sută de medicamente cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare de care beneficiază asiguraţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate pe perioada spitalizării. Printre medicamentele de pe listă se află cele pentru bolnavii de cancer, antibiotice şi vaccinul rabic.
„Este vorba, practic, despre acele medicamente necesare pacienţilor care sunt ieftine şi, din acest motiv, nu mai sunt aduse de către distribuitori sau sunt cu risc ridicat de a nu mai fi aduse”, a explicat, pentru MEDIAFAX, noul ministru al Sănătăţii, dr. Raed Arafat.
Lista cu medicamentele cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionarea spitalelor va fi actualizată semestrial, prin modificarea/completarea acesteia sau ori de câte ori condiţiile de modificare/completare o impun, pe baza propunerilor comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu avizul unităţii de evaluare a tehnologiilor medicale şi a Direcţiei Farmaceutice şi a Dispozitivelor Medicale, aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se arată în proiect.
Proiectul de ordin prevede că unităţile sanitare publice cu paturi au obligaţia să organizeze proceduri de achiziţii publice pentru acele medicamente pe care le consideră necesare pentru desfăşurarea propriei activităţi medicale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare privind achiziţiile publice, în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea in vigoare a actului normativ.
„Pentru asigurarea unor servicii medicale de înaltă calitate şi a continuităţii tratamentului pentru pacienţii din unităţile sanitare publice cu paturi, acestea au obligaţia să organizeze proceduri de achiziţii, conform legii, pentru acele medicamente pe care le consideră necesare pentru desfăşurarea propriei activităţi medicale în termen de maximum zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a ordinului. Totodată, prin proiectul de ordin se reglementează obligaţia unităţilor sanitare publice cu paturi de a se asigura că pe parcursul anului nu înregistrează disfunctionalităţi în aprovizionarea cu aceste medicamente; în acest sens, unităţile sanitare vor înscrie în contractele încheiate conform legii clauze care să asigure acest lucru”, se arată în referatul de aprobare a proiectului de ordin.
Potrivit proiectului, preţul de achiziţie al medicamentelor nu poate depăşi preţul stabilit conform prevederilor ordinului ministrului Sănătăţii privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, în condiţiile legii.
Pentru cele o sută de medicamentele menţionate, ca urmare a procedurilor de achiziţii publice derulate în condiţiile legii, spitalele vor încheia acorduri-cadru pe o perioadă de maximum trei ani şi respectiv contracte subsecvente, potrivit legii, se mai precizează în proiect.
Conform aceluiaşi proiect, spitalale au obligaţia să prevadă în acordurile-cadru, respectiv în contractele subsecvente încheiate pentru medicamentele de pe listă, clauze care sa asigure aprovizionarea continua cu medicamentele ce fac obiectul contractului. Clauzele vor viza livrarea medicamentelor către spitale în cel mult trei zile lucrătoare de la lansarea comenzii sau în 24 de ore pentru situaţii urgente, justificate medical.
De asemenea, decontarea contravalorii medicamentelor cu risc crescut de discontinuitate pentru consumul în spitale se va efectua de către unităţile sanitare publice cu paturi către furnizori în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data validării facturilor depuse în vederea decontării la casa de asigurări de sănătate, validare care se realizează în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative la casa de asigurări de sănătate şi se realizează lunar în ordine cronologică, din fondurile aprobate cu această destinaţie, în limita sumelor disponibile.
În proiect se mai arată că nerespectarea dispoziţiilor ordinului conduce la încetarea contractului de management şi, respectiv, a contractului de administrare, ceea ce înseamnă că directorii de spitale care nu se îngrijesc de aprovizionarea cu medicamente riscă să fie schimbaţi din funcţie.
Proiectul de ordin al MS se va afla în dezbatere publică până la 7 decembrie.
Raed Arafat: România are voie să facă greşelile ei, dar nu să le repete pe altora
Sistemul sanitar trebuie să aleagă acel tip de asigurăre de sănătate care i se potriveşte cel mai bine, iar România are voie să facă greşelile ei, dar nu să le repete pe ale altora, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, la o dezbatere privind asigurările mutuale de sănătate.
„Este foarte bine că Ambasada Franţei şi Ambasada Belgiei ne-au pus la dispoziţie experienţa lor ca să vedem care este partea pozitivă şi partea negativă a acestui tip de asigurări, asigurările mutuale. Pentru că România are nevoie să facă greşelile ei, dar nu să repete greşelile altora. Noi trebuie să vedem ce se întâmplă în alte părţi pentru ca să evităm alte greşeli pe care ei le recunosc şi ni le spun”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Întrebat dacă introducerea asigurărilor mutuale de sănătate va afecta sistemul medical de urgenţă, ministrul a negat.
„Nu are cum să fie afectat pentru că sistemul de urgenţă oricum este în mare parte la bugetul de stat. Acum avem intenţia să trecem şi serviciul de ambulanţă la bugetul de stat”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
El a spus că trecerea serviciului de ambulanţă de la Casa de Asigurări de Sănătate la Ministerul Sănătăţii (MS) se va face în schimbul unor programe de care va răspunde Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).
„În schimbul preluării la MS a serviciului de ambulanţă, Casa va prelua anumite programe pe care este validă să le preia. Nu există niciun impact asupra sistemului de urgenţă, apariţia acestor asigurări mutuale, dar problema nu este numai a privi sistemul de urgenţă, ci a privi întregul sistem”, a mai spus Arafat.
El a precizat că din ceea ce a citit în presă în Slovacia a fost o schimbare radicală în sistemul de asigurări de sănătate.
„În Slovacia a fost o schimbare radicală chiar acum în sistemul lor de asigurări. Trebuie să vedem de ce slovacii au hotărât de la ceea ce am citit în ziare chiar să naţionalizeze unele asigurări private, să vedem care a fost motivul. Nu ştim care sunt cifrele, care sunt dedesubturile, care sunt problemele. Acestea sunt probleme pe care noi trebuie să le analizăm ca să nu facem şi noi anumite greşeli în sistemul de asigurări de sănătate”, a mai spus ministrul Arafat.
Întrebat al cărui model de sănătate este adeptul, Arafat a spus că acum al niciunui model.
„Pot să vă spun că la momentul actual nu sunt adeptul niciunui model pentru că nu avem toate datele. Aşteptăm concluziile, astăzi avem chiar o întâlnire la Ambasada Franţei pe această temă. Nu pot să spun că sunt adeptul unui model sau al altuia. Cel mai probabil voi fi adeptul unui model care adună mai multe aspecte pozitive din cel puţin alte două-trei modele”, a conchis ministrul Sănătăţii.