‘Să vă aşteptaţi ca şi succes al acestui program ca în perioada următoare numărul acestor infecţii în România să crească substanţial. Noi ne găsim într-o situaţie: până în anul 2015, aceste infecţii sunt subdiagnosticate sau nu se raportează din cauza unor chestiuni de natură administrativă, şi nu profesională. Marea majoritate a acestor infecţii nu sunt infecţii de o gravitate extremă, cum au fost de exemplu unele din cele care au fost menţionate la pacienţi din Colectiv. Sunt infecţii de plagă, infecţii urinare care se tratează şi care în general au o soluţie terapeutică rapidă. Nu vrem să avem mai multe infecţii nosocomiale, vrem să avem infecţiile nosocomiale pe care să le putem diagnostica, să le putem identifica, să le raportăm şi să luăm măsuri încât infecţiile foarte grave să nu apară la pacienţii din spitalele din România’, a explicat preşedintele Rafila.
Potrivit acestuia, Planul Strategic de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale a fost conceput pentru o perioadă de la 24-30 luni şi îşi propune creşterea calităţii şi capacităţii de diagnostic microbiologic, de prevenire şi control al acestor infecţii, realizarea unui sistem eficient de raportare a infecţiilor nosocomiale care să elimine barierele ‘birocratice’, îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi limitare a rezistenţei bacteriene în mediul spitalicesc şi reducerea consumului excesiv şi nejustificat de antibiotice.
‘Am propus trei pachete în acest sens: un pachet legislativ care poate să se deruleze încă din cursul acestui an, 2016-2017, un pachet organizatoric de instruire a personalului, care este unul mai laborios şi presupune să pregătim înainte personalul de a realiza cel de-al treilea pachet – pachetul investiţional’, a afirmat Rafila.
El a susţinut că, la o primă estimare, cifra necesară implementării planului se situează undeva la 30 milioane de lei pentru doi ani.
Alexandru Rafila a mai precizat că vor fi instruiţi până la finalul lunii decembrie într-un prim modul cel puţin 300 de epidemiologi, medici de laborator sau microbiologi, medici de boli infecţioase, alte specialităţi care prescriu antibiotice, dar şi asistenţii medicali şi directori de îngrijiri.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a atenţionat asupra faptului că la nivelul ţării îşi desfăşoară activitatea doar 100 de epidemiologi.