Premieră după căderea comunismului: În România a apărut o rafinărie nouă, făcută de o familie de arădeni

11 12. 2013
rafinariearad_09012400

De o lună, o nouă rafinărie de ţiţei a apărut pe harta României. Nu este construită de niciun colos din domeniul petrolier, nici măcar de un investitor străin potent financiar, ci aparţine familiei arădene Tulcan. Tulcan Stelian şi Tulcan Marinela au amplasat mini-rafinăria West Petrol Rafinare pe raza comunei Apateu, din judeţul Arad, are deja 40 de angajaţi şi, recent, a încheiat cu Oil Terminal Constanţa un contract de circa 2 milioane de euro pentru livrarea a 5.700 de tone de ţiţei necesar rafinării.

Combustibilul rezultat se vinde ulterior distribuitorilor de carburanţi şi altor clienţi din zona de vest a ţării. Rafinăria mai produce însă şi o gamă mai largă de solvenţi, dar şi bitum, „cam toate produsele făcute de o rafinărie, în general”, spune patronul Stelian Tulcan, născut şi crescut în Apateu, dar cu o experienţă de antreprenor în Europa.

Ce fel de antreprenor, Tulcan nu doreşte să dezvolte, spune doar că a încercat mai multe tipuri de afaceri. Aşa cum nu doreşte nici să spună care a fost dimensiunea exactă a investiţiei. Pentru că, aşa cum spune el, le poate da idei şi altora. „Am început construcţia rafinăriei acum cinci ani, după ce am văzut în Italia că o rafinărie care la noi se întinde pe 50 de hectare se poate face pe o suprafaţă mai mică cu 95%. Există acum automatizări şi instalaţii miniaturizate care fac tot ce făceau cele de acum 30 de ani. M-a costat câteva milioane de euro, e atât de simplu încât oricine dispune de o sumă similară poate să intre pe domeniu. Nu sunt eu cel mai deştept”, spune Tulcan.

Capacitatea de procesare a rafinăriei este de 250 de tone pe zi, iar printre clienţi se numără şi Petrom. Petrom poate fi şi unul dintre cei care alimentează micuţa rafinărie, dat fiind că, potrivit patronului, unitatea duce discuţii cu mai mulţi potenţiali furnizori de ţiţei.

Rafinăria din Apateu are deocamdată 40 de angajaţi, dar acest număr ar putea să crească de la anul, funcţie de necesităţi, pentru că patronul vrea să extindă capacitatea, dacă piaţa o va cere. Pentru primarul din localitate, investiţia familiei Tulcan este o adevărată mană cerească. Edilul Aurel Bondor spune că, pe lângă locurile muncă create, şi bugetul local are de câştigat: circa 100.000 de lei din taxele şi impozitele plătite de investitorul în localitate.

În România, există şase mari rafinării, dintre care una închisă şi una aproape de închidere, toate deţinute de mari companii internaţionale sau de oameni de afaceri străini. Astfel, avem Petromidia, a Rompetrol, Petrobrazi, a Petrom, LukOil Ploieşti, Rafo Oneşti(a oligarhului rus Iacov Goldovskyi), Vega Ploieşti, a Rompetrol şi Arpechim Piteşti, a Petrom. Arpechim este închisă iar Rafo aproape de închidere, după ce acţionarul rus a hotărât să lichideze şi rezerva obligatorie de ţiţei, ultimul pas înainte de închiderea totală a unităţii.

Capacitatea totală de rafinare a României este de circa 12 milioane de tone anual. Cei mai mari retaileri de carburanţi sunt Petrom, Rompetrol, LukOil, Mol şi OMV