Raiffeisen: Clienţii unor bănci mici din România au mutat depozite la alte bănci
„În ultimele 10 zile am văzut, şi sunt sigur că şi alte bănci de aici, depozite venind de la alte bănci, fie că sunt bănci cipriote sau greceşti sau alte bănci. Mesajul pe care îl primim este că oamenii caută bănci sigure să îşi plaseze banii. Cred că numele jocului acum este «siguranţa banilor tăi». Vrei să dormi bine noaptea. Este o chestiune de încredere. Atunci când vezi ce se întâmplă într-o ţară precum Cipru, te gândeşti să îţi muţi banii unde ai o siguranţă”, a declarat, joi, Stewart, la un seminar.
El a menţionat că se referă strict la situaţia de pe piaţa bancară din România.
Declaraţia a fost făcută în contextul influenţei pe care o are asupra României situaţia din Cipru, unde s-a discutat în ultimele zile taxarea depozitelor din bănci, măsura făcând parte dintr-un acord de ajutor financiar din partea guvernelor din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană.
Stewart a menţionat că încrederea în sistemul bancar din România a crescut în ultimii 12 ani, de când el se află în România, şi consideră că această evoluţie a fost determinată de politicile Băncii Naţionale a României.
Acordul iniţial de bailout convenit în urmă cu 11 zile de Comisia Europeană şi FMI cu Ciprul prevedea ca precondiţie aplicarea unei taxe asupra depozitelor bancare din Cipru, la cote de 6,75% pentru sumele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru economiile care depăşesc acest prag. Acordul nu a fost aprobat, însă, de Parlamentul din Cipru.
În aceste condiţii, a fost convenit un nou acord pentru împrumuturi de 10 miliarde euro şi care prevede pierderi pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro de la cele mai mari două bănci ale ţării. Cyprus Popular Bank (Laiki) va fi închisă, iar depozitele de la cea mai mare bancă, Bank of Cyprus, vor înregistra pierderi în cadrul unui proces de restructurare.
Depozitele din Cipru sunt garantate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 40%, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat miercuri că populaţia din România ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa în piaţa de capital, la bursă sau în fonduri de investiţii.
Întrebat dacă vor apărea efecte în piaţa internă după deciziile luate în Cipru şi dacă populaţia ar trebui să se teamă în legătură cu siguranţa plasamentelor din bănci, Lazea a arătat că există suficiente instituţii de credit în România astfel încât populaţia să-şi constituie depozite de sub 100.000 de euro, plafon care este garantat.