Rambursarea ratelor la creditele bancare: Ce metodă vrea, de fapt, ANPC? Cristian Bichi, BNR explică:

Până la acel moment, publicul larg va asista la un spectacol de teatru al absurdului, nefiind clar ce dorește exact, din punctul de vedere al tehnicii bancare, entitatea însărcinată cu protecția consumatorilor din România.

Ce solicită ANPC….

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a sancționat în cursul lunii mai a.c., cu amenzi în sumă totală de 950.000 de lei, un număr de 19 operatori financiari-bancari, pentru ceea ce, în comunicatele sale, consideră a fi „practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor prin faptul că pe graficul de rambursare rata era compusă în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă. Prin această modalitate de calcul consumatorii plăteau de fapt preponderent dobânda”.

Pe lângă amenzile date, ANPC a inclus, în ordinele sale, măsura de emitere de către băncile în cauza a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât și pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori, în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.

….și ce s-a înțeles din ordinele sale?

Citirea secțiunii din ordinele ANPC referitoare la emiterea a noi grafice de rambursare, prezentată cu caractere cursive în paragraful anterior, relevă că avem de a face cu un text confuz, care nu permite a percepe precis ce anume dorește autoritatea națională de protecție a consumatorului. Până la un punct este clar că ANPC solicită ca principalul creditului să fie rambursat în rate egale pe întreaga periodă de creditare, dar firul logic se rupe și totul devine imprecis, atunci când, în continuare, se introduce sintagma ” în raport cu dobanda aferentă creditului”.

Că este așa și nu altfel, o dovedește modul diferit cum a fost receptat mesajul ordinelor ANPC de către bănci, asociațiile lor patronale, mass-media și publicul larg, acesta devenind vorba poetului „lung prilej de vorbe și ipoteze”.

Mai înainte de a analiza întelesul criptic al solicitărilor ANPC, să precizăm că legislația românească prevede că ratele periodice prin care se rambursează creditele oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, compuse dintr-o cotă din suma împrumutată (capital/principal) plus o cotă de dobândă, pot fi calculate în două moduri:

• rate egale – anuități, ce sunt formate dintr-o cotă variabilă de principal și o cota variabilă de dobândă. Totalul acestor cote va fi însă întotdeauna același, pentru fiecare rată ce se rambursează periodic. La începutul împrumutului cota de dobânzi va fi mai ridicată, în timp ce spre finalul creditului se va plăti aproape în totalitate cota de principal.
• rate descrescătoare, situație în care cota de principal este constantă în timp pe întreaga perioada de rambursare, cota de dobânda (din ce în ce mai mică pe măsura micșorării soldului capitalului împrumutat) fiind cea ce dă caracterul descrescator al ratei.

În ambele cazuri, dobânda ce însoțește cota de principal rambursată se calculeză prin raportare la soldul creditului.

Să revenim acum la ordinele ANPC și la diferitele interpretări ale acestora ce circulă în spațiul public.

• Modelul 50% – 50%:

Unele persoane fizice și juridice, inclusiv posturi TV, plecând de la formularea „…în rate egale …în raport cu dobânda aferentă creditului”, consideră că ANPC dorește ca rata principalului de rambursat periodic să fie egală cu dobânda (50% principal, 50% dobândă). Aceasta ar însemna că ANPC contestă metoda actuală a anuităților, prevăzută de lege și utilizată pe scară largă de către bănci pe plan mondial, unde ratele de amortizare a creditului sunt egale, dar raportul dintre principal și dobândă în cadrul acestora se schimbă în timp. Mai mult, așa cum se poate observa citind presa autohtonă, atât băncile, cât și analistii financiari au arătat că este imposibil matematic să se genereze un tabel de rambursare în care principalul și dobânda să curgă în mod egal pe întreaga durată de viață a creditului.

• Modelul ratelor descrescatoare

Alte persoane, ținând cont numai de referirea din ordine conform căreia „principalul creditului să fie achitat.. în rate egale”, apreciază că ANPC dorește recalcularea scadențarelor în conformitate cu metoda ratelor descrescătoare. Băncile, analiștii financiari și profesorii universitari de finanțe au precizat însă că impunerea acestui model ar duce la rate de rambursare inițiale mult mai mari decât în cazul metodei anuităților, ceea ce ar diminua capacitatea clienților de a accesa un credit pentru locuință. Astfel, mulți clienți nu ar fi eligibili pentru un credit de acest tip și ar fi nevoiți să contribuie cu avansuri mult mai mari pentru a-l putea contracta.

• Modelul „A treia cale”

În fine, surse din mass-media au vorbit de un alt model ce pare a fi avut în vedere de ANPC (n.n. – să-l denumim „a treia cale”‘), făcând cunoscut publicului larg că, la conferința prin care a fost anunțată amendarea a alte 8 bănci pe lânga cele 11 deja sancționate, un reprezentant al autorității respective a menționat că ar exista un alt mod de calcul al ratelor lunare, decât metoda anuităților sau a ratelor descrescătoare, fără a da însă alte detalii.

Dorește ANPC un alt mod de calcul? Și care e acela?

Un posibil răspuns în legătura cu un alt mod de calcul ce ar fi dorit de ANPC rezultă din mai multe interviuri ale reprezentanților acestei autorități, ce pot fi vizionate pe YouTube. În esență, ANPC vede posibilă și totodată de preferat o metodă prin care dobânda să se aplice procentual la rata periodica a principalului împrumutului și nu la soldul împrumutului. O astfel de metodă ar putea explica și cum trebuie interpretată formularea criptică „…în rate egale …în raport cu dobânda aferentă creditului”

Exemplificativă în privința celor de mai sus este intervenția reprezentantului ANPC la postul de televiziune B1, în urmă cu o lună, unde acesta a precizat următoarele:

„Dacă în schimb aceasta (n.n. – dobânda]….. ar fi fost calculată procentual la fiecare dintre rambursările creditului principal cu siguranță indexarea unei sume mult mai mici nu ar fi adus majorările despre care știm cu toții că s-au confruntat consumatorii în ultima perioadă„.

Ideea de mai sus este și mai clar exprimată într-un alt interviu, din data de 16 mai 2023, acordat Euronews de un reprezentant la vârf al ANPC:

„Moderator: Și cum trebuie să arate? Trebuie să fie procentual, 50 la 50. Înțeleg corect?

Reprezentant ANPC: Tocmai asta v-am spus că nu. Trebuie să fie raportat. Dacă pentru un împrumut acordat se percepe o dobândă de 15 la sută trebuie să luăm în calcul că rata împrumutului trebuie indexată cu 15 la sută la nivelul fiecărei rate și atunci inclusiv indexarea dobânzii cu indicele Robor sau IRCC, în funcție de alegerea pe care consumatorii au făcut-o, s-ar fi făcut la o sumă foarte mică”.

O pozitie similară apare și într-un interviu de acum o lună acordat postului Antena 3 CNN:

Reprezentant ANPC: „… pentru că dacă acestea ar fi fost calculate …dintr-un corp principal ratei de rambursare și dobânda procentual aferentă fiecăreia dintre aceste rate, cu siguranță toate situațiile date de indexarea dobânzilor nu ar mai fi fost luate în calcul..”

Dacă întradevăr ANPC dorește cele de mai sus, trebuie înțeles că un credit bancar oferit consumatorilor pentru bunuri imobile se acordă integral și apoi este rambursat în rate periodice, ce cuprind părți din principal împreună cu dobânda cuvenită aplicată la soldul împrumutului. Nu are rațiune economică și, prin urmare, nicio bancă din lume nu va fi de acord ca dobânda să fie aplicată periodic numai asupra unei rate de principal, iar restul creditului în sold să rămână neremunerat (mai ales că vorbim de sume importante ce ar fi imobilizate pe termen lung). În linii mari, e ca și cum, la un depozit bancar de 10.000 de lei pe zece ani, deponentul va primi dobândă în fiecare an doar pentru 1.000 de lei.

Pe acest fundal, având în vedere starea de confuzie existentă în piață și emoțiile și asteptările generate în rândul publicului larg, este evident că ANPC trebuie să vină, cât mai curând cu putință, cu explicații pe deplin lămuritoare în privința solicitării sale de refacere a scadențarelor băncilor pentru creditele pe termen lung. Și nimeni nu ar trebui să fie o surpriză dacă, peste câțiva ani (sic!), instanțele judiciare se vor pronunța în favoarea băncilor pentru simplul motiv că textul ordinelor ANPC este neclar.

PS: Opiniile exprimate în acest articol sunt strict ale autorului său și nu reflectă o poziție oficială a instituției la care acesta este angajat.