Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) prognozează pentru anual agricol 2015-2016 o scădere a producţiei de rapiţă la nivel european cu aproximativ 11% faţă de anul trecut când producătorii au marcat un record al ultimilor ani. Calcule arată o producţie totală de 21,6 milioane de tone de rapiţă şi o producţie medie de 3,3 tone la hectar, faţă de 3,59 tone la hectar cu un an în urmă, în contextul în care suprafaţa cultivată a scăzut la cel mai mic nivel după 2012 încoace. Motivele declinului ţin atât de condiţiile meteorologice, care vor afecta productivitatea, dar mai ales de noile norme ale UE care îi descurajează pe fermieri. Schimbări ale politicii comunitare privind biocombustibilii, vor duce, spun fermierii, la o scădere a cererii de rapiţă. Mai mult, un nou regulament al UE interzice folosirea neonoicotinoidelor (nişte pesticide sistemice) astfel că fermierii se tem că îşi vor pierde culturile din cauza dăunătorilor.
UE este al treilea producător mondial de rapiţă, după canada şi China. În Europa, cei mai mari producători sunt Germania, Franţa, Marea Britanie şi Polonia.
Cum poate profita România
USDA nu oferă informaţii despre situaţia din România, dar la nivelul Direcţiilor Agricole din judeţele unde se cultivă rapiţă raportările arată îmbucurător. Aceasta după ce, de doi ani, cultivatorii români au dobândit curaj şi au mizat pe această cultură care aduce profituri mari. Anul trecut, spre exemplu, o tonă de rapiţă se vindea cu aproximativ 500 de euro, în funcţie de calitate, profitul putând ajunge şi la 25%. „Faţă de anii trecuţi suprafaţa este în creştere, dar suntem mult sub potenţialul judeţului. Avem în jur de 16.000 de hectare suprafaţă cu rapiţă realizată. Situaţia culturilor este bună”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Gavrilescu, Consilier Superior DADR Dolj. Potrivit acestuia, în urmă cu 3-4 ani în judeţ se cultiva cu rapiţă în jur de 27.000 de hectare. „Este o cultură profitabilă, dar oamenii s-au speriat de temperaturile scăzute din iarnă şi nu au maoi cultivat. Seexportă cu precădere în Germania, dar sunt producţia se poate comercializa şi în România, pentru că sunt unităţi care produc biodiesel”, a mai spus acesta.
„Situaţia din teren este similară cu cea de anul trecut. Suprafaţa cultivată anul acesta este de 48.910 hectare, faţă de 48.881 anul trecut. Producţia va fi similară”, spun oficialii DADR Ialomiţa. Producătorii din zonă spun însă că producţia va fi mai mică. „În zona noastră va fi clar o producţie mai mică decât anul trecut. Problema a fost că planta a intrat în iarmă la dimensiuni mici şi a îngheţat. De asemenea, a fost o iarnă ploioasă şi în unele zone cultura a fost inecată de apă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Nicolae Sitaru, preşedintele Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa
Adrian Porumboiu- mai puţină suprafaţă cu rapiţă
În alte zone ale ţării însă, vremea rece din iarnă a cauzat pierderi producătorilor agricoli. Omul de afaceri Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari cultivatori agricoli din România susţine că a cultivat rapiţă, dar la o parte din ea a trebuit să renunţe. „Am cultivat pe 6.000 de hectare, din care aproximativ 4.800 au fost întoarse (s-a cultivat altceva peste) datorită condiţiile climatice. ESte o plantă bănoasă, dar firavă la temperaturi scăzute”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Adrian Porumboiu. Acesta nu a dsorit să se pronunţe asupra evoluţiei preţurilor la rapiţă şi a precizat că foloseşte producţia pentru fabrica Ulerom din Moldova, unde produce uleiurilor vegetale brute şi rafinate din floarea –soarelui, rapiţă şi soia, precum şi biodiesel. Despre unitatea de producţie, despre care presa a scris anul trecut că va fi vândută, omul de afaceri a menţionat că „vom vedea”.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut s-au cultivat cu rapiţă 277.000 de hectare, iar producţia a fost de 1 milion de tone. În 2012, suprafaţa cultiva a fost, spre exemplu, de 105.000 de hectare.