„Raportul din 2020 privind economia albastră” oferă o imagine de ansamblu a performanţei sectoarelor economice ale UE care au legătură cu oceanele şi mediul costier. Deşi sectoare precum turismul costier şi marin, dar şi pescuitul şi acvacultura sunt grav afectate de pandemia de coronavirus, economia albastră în ansamblu prezintă un potenţial enorm în ceea ce priveşte contribuţia ei la o redresare economică verde.
„Energia maritimă din surse regenerabile, alimentele provenite din mare, turismul maritim şi costier sustenabil, bioeconomia albastră şi multe alte activităţi care constituie economia albastră ne vor ajuta să ieşim din această criză mai puternici, mai sănătoşi, mai rezistenţi şi mai durabili. Facem tot ce putem pentru a atenua impactul măsurilor restrictive de deplasare a persoanelor, pentru a proteja locurile de muncă din economia albastră şi bunăstarea comunităţilor noastre costiere”, a declarat comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.
Deşi mediul marin este, de obicei, asociat cu activităţi tradiţionale cum ar fi pescuitul sau transportul, el constituie cadrul unui număr tot mai mare de sectoare emergente, inovatoare, inclusiv cel al energiei marine din surse regenerabile. UE, lider mondial în tehnologia energiei oceanice, urmăreşte să producă până la 35% din energia sa electrică din surse offshore până în 2050.
Pentru prima dată, raportul abordează în detaliu dimensiunea de mediu a economiei albastre, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de mediu. Cu o scădere de 29% a CO2 per unitate de valoare adăugată brută între 2009 şi 2017, dezvoltarea pescuitului şi acvaculturii este ferm disociată de producţia de gaze cu efect de seră. În plus, raportul subliniază corelaţia dintre pescuitul sustenabil şi performanţa economică pozitivă.
Ecologizarea se produce şi în alte sectoare. Încurajat de limita de sulf pentru 2020 a Organizaţiei Maritime Internaţionale, sectorul transportului maritim urmăreşte din ce în ce mai mult să folosească surse de energie cu emisii mai reduse de carbon. În plus, o reţea de „porturi verzi” poate să reducă amprenta ecologică a acestor puncte de legătură importante din punct de vedere economic între ocean şi continent.
Raportul analizează totodată valoarea economică a mai multor servicii ecosistemice oferite de ocean, inclusiv a habitatelor pentru viaţa marină, sechestrarea carbonului şi procesele care influenţează schimbările climatice şi biodiversitatea.
În 2018, economia albastră a UE înregistra cinci milioane de persoane angajate, un număr de locuri de muncă cu 11,6% mai mare decât în anul precedent. Această creştere a fost stimulată în principal de sectorul turismului de coastă. Locurile de muncă din sectorul energiei eoliene offshore s-au înmulţit de nouă ori în mai puţin de 10 ani.
Aceste cifre ilustrează faptul că economia albastră a UE a depăşit impactul devastator al crizei economice şi financiare din 2008. Întrucât criza actuală a coronavirusului afectează toate sectoarele economice, inclusiv economia albastră, Comisia Europeană a luat măsuri ferme de protejare a economiei UE, inclusiv a diferitelor sectoare ale economiei albastre.
UE sprijină economia albastră prin diverse instrumente. Fondul european pentru investiţii strategice a investit peste 1,4 miliarde euro în proiecte legate de energia eoliană offshore şi a oferit un sprijin substanţial altor părţi ale economiei albastre, inclusiv dezvoltării portuare şi transportului maritim curat. Platforma BlueInvest a Comisiei Europene şi a Fondului European de Investiţii a acordat granturi în valoare de 22 de milioane euro în 2019 şi de 20 de milioane euro în 2020 pentru antreprenori inovatori care demarează în economia albastră. În plus, în 2020 a fost creat un nou fond BlueInvest. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare finanţează o serie de proiecte în domeniul economiei albastre.