Raport CE: Alocarea fondurilor publice din România este afectată de conflicte de interese şi favoritism

„Modificările frecvente şi lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituţiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părţile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puţin, confuzie în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al legislaţiei în materie de achiziţii publice în cazul întreprinderilor deţinute sau controlate de stat”, se arată în raport.

Totodată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie este cu mult peste media UE: 15% faţă de 5%.

CE recomandă îmbunătăţirea „consecvenţei hotărârilor pronunţate de instanţe şi de organismele de soluţionare a căilor de atac”.

Potrivit Executivului, „conflictele de interese şi favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea şi cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât şi la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire şi control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive”. Experţii europeni consideră că rata detectării şi notificării conflictelor de interese de către autorităţile responsabile de achiziţiile publice este „destul de scăzută” în comparaţie cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.

Documentul include un studiu efectuat în 2012 de ANI privind administraţia locală, în care a fost identificat un număr mare de cazuri de conflicte de interese. Astfel, mulţi consilieri locali au încheiat contracte cu propriile lor întreprinderi sau cu întreprinderi controlate de membrii familiilor lor. ANI a identificat 78 de cazuri de funcţionari locali aleşi care se aflau într-o situaţie de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Deşi ANI raportează că peste 80% din hotărârile judecătoreşti confirmă rapoartele sale privind conflictele de interese şi situaţiile de incompatibilitate, CE susţine că jurisprudenţa în domeniul conflictelor de interese rămâne „neuniformă”. Comisia dă ca exemplu trei cauze privind preşedinţii de consilii judeţene care, în calitatea lor oficială, au semnat contracte în numele administraţiei locale cu propriile lor întreprinderi, două instanţe au decis că exista un conflict de interese, în timp ce a treia a decis că nu exista un astfel de conflict.

Raportul mai notează faptul că mult timp parchetele au fost reticente faţă de urmărirea în justiţie a cazurilor de conflicte de interese, iar anchetarea penală efectivă rămâne „limitată”, doar 7% din cazuri au fost trimise în instanţă şi pentru încă 7% au fost demarate proceduri preliminare.

Executivul european citează „anumite studii” din care reiese că alocarea fondurilor publice în România, în special la nivel local, rămâne un domeniu problematic în care „favoritismul politic prevalează adesea asupra criteriilor obiective şi a interesului public”.

Pentru a evalua amploarea clientelismului politic în administraţia publică, au fost analizate diferite tipuri de fonduri transferate de la bugetul de stat în perioada 2004-2011, de la fonduri de rezervă, până la fonduri pentru protecţia mediului. „Alocarea acestor fonduri a fost analizată în corelare cu afilierea politică a funcţionarilor care se ocupă de alocarea fondurilor. A reieşit că exista o mare corelare între cele două aspecte menţionate, în detrimentul consideraţiilor legate de interesul public”, subliniază raportul.

Cota din fonduri alocată de principalul partid aflat la guvernare a variat de la 49% în 2004 şi 45% în 2008 la 62% în 2010.

Un alt raport de cercetare a evidenţiat alte oportunităţi pentru „alocarea discreţionară”, cum ar fi fondurile pentru drumuri (judeţene şi rurale), şcoli, reţele de distribuţie a apei în mediul rural şi poduri.

În ceea ce priveşte fondurile UE, din statisticile agregate ale DNA reiese că între 2006 şi 2012 au fost deturnate în România (prin corupţie şi fraudă) 36 de milioane de euro. Potrivit raportului, DNA a trimis în judecată 406 inculpaţi, iar instanţele au pronunţat 82 de hotărâri definitive împotriva a 127 de persoane.

Începând cu 2010, mai multe audituri ale Comisiei Europene au subliniat deficienţele substanţiale ale sistemului român de achiziţii publice. Acestea au constatat că structura instituţională din România pentru achiziţii publice are „o capacitate insuficientă” pentru efectuarea unor controale eficace în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor comunitare.

Aceste deficienţe au condus la întreruperi temporare ale plăţilor din fondurile structurale, în scopul de a proteja interesele financiare ale UE. De asemenea, în 2011, Comisia a formulat rezerve cu privire la programele derulate în perioada 2007-2013 în România.

Referitor la achiziţiile publice în sectorul sănătăţii, riscurile de corupţie sunt prezente nu doar în procesul de achiziţii publice ca atare, ci şi în etapele precedente legate de eligibilitatea pentru listele naţionale de medicamente, achiziţiile efectuate pentru programele naţionale de sănătate sau în legătură cu adăugarea unui anumit medicament, echipament sau dispozitiv medical pe lista serviciilor rambursate şi gratuite acoperite de Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, se arată în raport.