‘Chiar dacă şi pe parcursul anului 2015 s-au făcut simţite manifestări ale unor exponenţi ai vieţii politice, ai unor grupuri de interese sau ai unor zone mediatice cu potenţial de afectare a independenţei justiţiei, sistemului judiciar şi/sau a magistraţilor, se poate aprecia că aceste tentative externe de vulnerabilizare au fost prompt, corect şi proporţional contracarate, prin intervenţia echilibrată a Consiliului. Pe de altă parte, se observă că atitudinea şi aptitudinea constantă a Consiliului de a reacţiona la aceste derapaje au un efect disuasiv, inducând nu neapărat un caracter mai moderat, cât un limbaj mai controlat al mesajului public’, se arată în raportul activităţii CSM pe anul 2015.
În acelaşi registru, subiecţii cauzelor penale intens mediatizate au manifestat rezerva în a-şi expune public apărările sau a exprima opinii agresive cu privire la justiţie sau magistraţi, conştientizând ineficienţa şi inutilitatea unor astfel de demersuri din perspectiva propriilor poziţii procesuale, indică raportul.
Potrivit acestuia, este de remarcat că preocuparea conducerii CSM de a da consistenţă agendei interne de lucru, ‘în detrimentul activităţilor de imagine sau a intervenţiilor mediatice’, a determinat referiri preponderent ‘neutre’, cu caracter informativ ale mass-media la activităţile instituţiei, ale conducerii şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
‘Dacă unele proiecte importante au fost finalizate în acest an, altele, extrem de importante, predate de Consiliu instituţiilor responsabile în gestionarea lor viitoare rămân în continuare deschise, precum proiectul de modificare şi completare a legilor justiţiei, proiectul de modificare şi completare a codurilor penal şi de procedură penală. Altele, aflate în curs de elaborare la nivel de Consiliu – ca, de exemplu, redesenarea hărţii administrative judiciare – sunt provocări la care se va răspunde în funcţie de gradul de consecvenţă a Consiliului şi de decizia legislativului. Cu certitudine, acestea rămân, deocamdată, surse de vulnerabilitate în activitatea sistemului judiciar şi, implicit, un potenţial de afectare a calităţii actului de justiţie din România’, se mai arată în raport.