‘Date fiind recentele şi multiplele decizii ale Curţii Constituţionale, parte din ele schimbând practic filosofia unor întregi instituţii ale noilor coduri, cu impact direct asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor instituţiilor acestora din perspectiva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ale concordanţei acestora cu Constituţia României, în lumina şi a practicii recente a Curţii Constituţionale. Este în interesul cetăţeanului ca implementarea noilor coduri să cunoască predictibilitate şi certitudine în aplicarea lor’, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.
Autorii consideră că reevaluarea codurilor din această perspectivă ar trebui să fie făcută sub egida Institutului Naţional al Magistraturii, cu implicarea profesorilor de drept constituţional, civil, procedură civilă, penal şi procedură penală, a instituţiei academice, precum şi a altor personalităţi de prestigiu din domeniu, scrie Agerpres.
În document se apreciază că este greu de stabilit cauzele care au condus la situaţia în care fiecare lună de aplicare a noilor coduri a adus noi decizii de neconstituţionalitate sau necesitatea modificării lor.
‘Este vorba de o inadecvare la realităţile sociale ale dispoziţiilor din aceste coduri? Este o poziţie diferită a Curţii Constituţionale faţă de redactorii codurilor şi celor care au adoptat în Parlament aceste acte în înţelegerea dinamicii şi rolului instituţiilor procedurale (în special a celor penale) de către Curtea Constituţională? Un lucru e cert: toate acestea au grevat negativ activitatea instanţelor şi parchetelor. Ca şi expectanţa justiţiabililor’, se menţionează în raport.
Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.
Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.