„O instituţie care s-a dorit să aibă efecte benefice în ce priveşte celeritatea soluţionării cauzelor de către procurori şi care să genereze costuri mult mai reduse pentru stat şi părţi prin aplicarea ei este acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Însă, în prima perioadă de aplicare a instituţiei, scopul asumat de redactorii codurilor penale încă nu a fost atins: numărul inculpaţilor persoane fizice cu privire la care a fost întocmit acord de recunoaştere a vinovăţiei a fost de 2.235 în 2014, ponderea ocupată în numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată (50.342 persoane fizice) fiind de 4,43%”, se apreciază în în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.
Raportat la numărul dosarelor cu care parchetele au sesizat instanţele în anul 2014, în 1.979 de cazuri sesizarea s-a făcut prin acord de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce reprezintă 5,40% din total.
Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.
Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.