Conform unui comunicat, Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2018 şi Raportul de activitate pe 2019, după ce acestea au fost aprobate de Plenul instituţiei. Raportul public cuprinde concluziile misiunilor de audit financiar al conturilor publice de execuţie bugetară, precum şi concluziile misiunilor de audit al conformităţii la operatorii economici din sectorul guvernamental, servicii publice de interes local şi la alte entităţi. Documentul include şi sinteza misiunilor de audit al performanţei pentru programe finanţate din fonduri publice.
„Deşi activitatea entităţilor s-a îmbunătăţit ca urmare a recomandărilor formulate de auditorii publici externi, misiunile de audit financiar şi de conformitate realizate de Curtea de Conturi în 2019, pentru anul anterior, au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale. Astfel, s-au constatat abateri care au dus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare”, se menţionează în comunicat.
Veniturile suplimentare estimate de Curtea de Conturi se ridică, în total, la 721 de milioane de lei (151 de milioane de euro), din care 43% sunt acele venituri administrate de ANAF, care prezintă indicii de risc fiscal şi care se vor concretiza în urma inspecţiilor fiscale realizate de instituţia specializată.
În ceea ce priveşte sesizarea organelor de urmărire penală pentru prejudiciile identificate şi consemnate în actele de audit aferente anului 2018, CCR a formulat 39 de sesizări la cererea departamentelor şi camerelor de conturi: 18 sesizări pentru nedispunerea şi neurmărirea măsurilor dispuse, iar alte 21 de sesizări au vizat existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală.
„În 2019, Curtea de Conturi a României şi-a menţinut ca obiectiv creşterea calităţii rapoartelor de audit şi cultivarea unei culturi instituţionale bazate pe transparenţă şi dialog. În contextul în care instituţia supremă de audit are o contribuţie esenţială la consolidarea managementului responsabil al finanţelor publice şi trebuie să fie un sprijin efectiv în dezvoltarea societăţii în ansamblu, ne dorim ca activitatea noastră să constituie un factor determinant în acest sens”, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României.
Ca o completare a activităţii Curţii de Conturi în anul 2019, rapoartele speciale realizate de instituţie au vizat câteva domenii-cheie de analiză: gradul de ocupare a personalului sanitar din sistemul public de sănătate în perioada 2014-2017, performanţa activităţii Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) în intervalul 2013-2017 sau a pieţei gazelor naturale în perioada 2012-2016.
De asemenea, Curtea de Conturi a realizat auditul performanţei privind calitatea şi managementul apelor în perioada 2015-2017 şi pe cel al utilizării fondurilor publice alocate în perioada 2002-2016 pentru construirea sălilor de sport, în vederea garantării accesului la facilităţile moderne de practicare a sporturilor.
Curtea de Conturi a României exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Instituţia furnizează Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.