Raport Economist Intelligence Unit: România, „democraţie deficientă”, cu presă „parţial liberă” şi justiţie supusă presiunilor

Economica.net
31 01. 2018
romania_steag_95853900

România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul „Indicele Democraţiei 2017” elaborat de Economist Intelligence Unit.

La capitolul „Procese electorale şi pluralism”, România are 9,17 puncte din 10, în privinţa „Funcţionării instituţiilor guvernamentale” punctajul este de 5,71, iar la nivelul „Participării politice”, 5,00. Din punctul de vedere al „Culturii politice”, Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa „Drepturilor civice”, 7,94, România fiind considerată „democraţie deficientă”.

Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin calificativul „presă parţial liberă”.

Ţările cu punctaj peste 8 sunt considerate „democraţii depline”. În a doua categorie sunt „democraţiile deficiente” – ţările care organizează alegeri libere şi corecte (chiar dacă există probleme, precum încălcarea libertăţii presei), iar drepturile civice fundamentale sunt respectate. Cu toate acestea, există vulnerabilităţi în alte aspecte ale democraţiei, inclusiv probleme privind sistemul de guvernare, cultura politică subdezvoltată şi niveluri scăzute de participare politică. În categoria a treia sunt „regimurile hibride”, iar în a patra „regimurile autoritariste”.

„România a înregistrat o scădere puternică a punctajului, situaţie ce reflectă încercările continue ale coaliţiei de guvernământ de a slăbi independenţa şi eficienţa sistemului judiciar şi de a bloca eforturile unor structuri instituţionale în sensul combaterii corupţiei”, se arată în raport. „În ianuarie 2017, Guvernul a încercat fără succes să adopte o ordonanţă de urgenţă pentru dezincriminarea delictelor de corupţie minore. În mai 2017, Comisia Juridică a Senatului a introdus amendamente la un proiect de lege care ar fi redus sentinţele pentru autorii actelor de corupţie. Amendamentele la codurile de procedură penală care ar limita responsabilităţile în cazuri de corupţie sunt dezbătute în Parlament. Până acum, societatea civilă a fost principalul obstacol în calea aplicării acestor măsuri”, precizează raportul.