Raport EY: 46% dintre investiţiile străine din România au fost anulate, reduse sau suspendate, în 2020

Cu toate acestea, investitorii rămân optimişti, iar 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe (ISD) după încheierea pandemiei. În acest context, operaţiunile legate de logistică/lanţuri de aprovizionare şi de producţie reprezintă principalele atracţii pentru investiţii în rândul a 35%, respectiv 34% dintre respondenţi.

De asemenea, în opinia investitorilor, sectoarele-cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt: agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto. În acelaşi timp, pentru creşterea competitivităţii, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura reprezintă principalele zone problematice în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi.

Conform studiului EY, la nivelul anului 2019 au fost anunţate, în România, 78 de proiecte de investiţii directe, în scădere cu aproximativ 28% faţă de anul anterior (113 proiecte în 2018). Astfel, pe acest segment, România ocupă locul 15 în Europa în topul atractivităţii, dar valoarea ISD s-a menţinut relativ la acelaşi nivel, respectiv 5,26 miliarde de euro (2018) vs. 5,17 miliarde de euro (2019).

Concluziile cercetării de specialitate arată că o tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, ţările din Europa Centrală şi de Est înregistrând o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% faţă de anul anterior.

Pe baza datelor privind soldul ISD, publicate de Banca Naţională a României (BNR), la finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiţii în România au fost: Ţările de Jos – cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, Austria (12,6%) şi Germania (12,3%).

Per total, principalele zece ţări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de ţări investitoare deţineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Aceeaşi statistică evidenţiază faptul că ţările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD.

Potrivit raportului EY, în cursul anului trecut, Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara – cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi – care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

Pe regiuni, în ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea Bucureşti-Ilfov (59,3% din total în 2015), dar în ultimul an o creştere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11,8%. În aceeaşi perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15,5% mai multe investiţii faţă de anul precedent.

„Dacă facem o comparaţie între cota din ISD totale şi cota din PIB total al regiunilor, se poate observa uşor cum se întrepătrund aceşti indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind şi cea care a atras cele mai puţine proiecte de investiţii străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale şi al regiunilor Vest, Nord-Vest şi Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât şi sub aspectul cotei din PIB total. Totuşi, acestea sunt cu mult inferioare faţă de regiunea Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte ambii indicatori, consolidând importanţa strategică a Bucureştiului în materie de ISD”, se notează în cercetarea de specialitate.

În ceea ce priveşte atractivitatea sectoarelor după numărul de proiecte ISD, sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi au cumulând cea mai mare cotă de piaţă (36% în cazul digitalului şi 16,7% în serviciile pentru întreprinderi). Totodată, împreună, cele două sectoare au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Pe locul al treilea în clasamentul atractivităţii s-a poziţionat industria agroalimentară, care a generat mult mai puţine noi locuri de muncă. În schimb, sectorul de utilaje şi echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (o mie de joburi şi 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar patru proiecte de ISD

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piaţă: stabilitatea socială şi politică (66%), oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

Majoritatea respondenţilor apreciază că, pentru a-şi îmbunătăţi atractivitatea, România ar trebui să îşi concentreze eforturile şi investiţiile în domeniile-cheie problematice, cum ar fi: educaţia (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) şi infrastructura (80%). În privinţa sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat: agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piaţa locală, sunt esenţiale măsurile de siguranţă şi securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) şi nivelul de succes în soluţionarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

Pentru studiul EY Attractiveness Romania, cercetarea în teren a fost realizată de CSA Institute în perioada 17 – 31 iulie prin intermediul interviurilor telefonice cu 106 lideri din companii internaţionale relevante, dintre care 50% au deja investiţii în România, iar 50% nu desfăşoară în prezent activităţi în ţară.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

Prezentă şi în România, din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi de pe plan local şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.