Potrivit unor surse apropiate acestui dosar, consultate de Agerpres, documentul arată că ANI a finalizat în 2014 un număr de 514 rapoarte, iar 638 de cazuri i-au fost notificate ANI.
În anul trecut, ANI a tratat 294 de cazuri de incompatibilitate, 101 de cazuri de conflict de interese administrativ, 60 de cazuri de conflict de interese penal, 30 de cazuri de diferenţe semnificative între venituri şi averi şi 29 de cazuri de suspiciuni solide privind comiterea de fapte penale sau de corupţie.
Cazurile respective i-au vizat, printre alţii, pe şase magistraţi, trei secretari de stat, 14 consilieri judeţeni, 11 senatori, 28 deputaţi, 60 de viceprimari, 84 de primari, un preşedinte de consiliu judeţean.
Raportul reţine că personalul şi bugetul ANI au rămas stabile în 2014, după ce în anii precedenţi se înregistraseră creşteri în această privinţă, şi că bugetul agenţiei pentru 2015 a fost aprobat.
Cooperarea cu alte instituţii pare să se fi consolidat în anul trecut. Astfel, cooperarea cu DNA şi serviciile de securitate este caracterizată drept bună, iar cea cu poliţia se îmbunătăţeşte, deşi majoritatea notificărilor ajunse la ANI provin de la persoane fizice.
Un domeniu în care există potenţial de cooperare este colaborarea cu Procuratura Generală, inclusiv în privinţa urmăririi potenţialelor ilegalităţi legate de declaraţii false.
Raportul mai menţionează faptul că în 2014 a rămas neschimbat cadrul juridic principal al ANI, în pofida faptului că unii parlamentari au propus amendamente la regulile de incompatibilitate. Totuşi, cadrul juridic general privind integritatea este afectat şi de legislaţia care este centrată pe alte politici publice, adaugă raportul Comisiei Europene.
În privinţa Consiliului Naţional de Integritate, documentul indică faptul că în 2014, această instituţie a intervenit în câteva ocazii pentru a proteja independenţa ANI şi de a apăra personalul său faţă de presiuni din afară. Un exemplu concret al unei astfel de presiuni a fost cererea de demisie a preşedintelui ANI după o decizie, validată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), cu privire la incompatibilitatea unui candidat la alegerile pentru Parlamentul European (Mircea Diaconu, n.r). Cu acea ocazie, Consiliul Naţional de Integritate a emis o declaraţie în apărarea ANI.
Raportul critică parlamentul român pentru că nu a reuşit să respecte decizii ale Curţii Constituţionale (CCR) şi pentru că acţionat prea lent în cazul ridicării imunităţii unor parlamentari în cazuri cu caracter penal.
Documentul salută numărul crescând de cazuri identificate de corupţie contra unor judecători şi procurori, dar ca şi în Bulgaria, critică performanţele mai reduse în privinţa condamnărilor şi a confiscării averilor.
O altă problemă menţionată în raportul MCV este corupţia din educaţie şi sistemul de sănătate.