Raport MCV: Experţii CE încep mâine evaluarea progreselor sistemului judiciar din România
Pe 19 octombrie, Ministerul Justiţiei preciza că în cadrul reuniunii Comisiei MCV au fost abordate liniile generale de răspuns al autorităţilor române la întrebările punctuale (chestionar) adresate de Comisia Europeană, pe 10 octombrie, întâlnirea fiind organizată în contextul pregătirii misiunii de evaluare a CE.
Potrivit MJ, la invitaţia ministrului Justiţiei, Mona-Maria Pivniceru, s-a întrunit Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei (Comisia MCV), constituită în temeiul HG 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
”În cadrul reuniunii, o atenţie deosebită a fost acordată stabilirii modalităţii în care vor fi elaborate elementele de progres pe baza recomandărilor Comisiei Europene, cuprinse în Raportul MCV din data de 18 iulie. (…) În acelaşi timp, s-a realizat o trecere în revistă atât a recomandărilor, cât şi a chestionarului Comisiei Europene, cu indicarea instituţiilor responsabile să formuleze răspunsuri. Elementele de progres şi răspunsurile punctuale pe care autorităţile române le vor transmite CE în cursul lunii octombrie vor fi avute în vedere în procesul de elaborare, de către Comisia Europeană, a raportului de evaluare ce va fi dat publicităţii la finele anului curent”, sublinia MJ.
În raportul din 18 iulie, Comisia Europeană considera că, ” în viitor, România ar putea atinge obiectivele fixate în cadrul MCV cu condiţia să întreprindă acţiuni rapide pentru garantarea statului de drept, să păstreze direcţia stabilită şi să accelereze procesul de punere în aplicare a reformelor”. În acest scop, se preciza că sunt necesare demersuri juridice, dar şi un angajament politic.
„Se întăreşte astfel concluzia că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinţă, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. Pentru îndeplinirea, la un nivel satisfăcător, a acestor cerinţe, este nevoie de o mai mare asumare a reformei în toate structurile de administraţie şi în sistemul judiciar, precum şi de un angajament mai solid pe calea integrităţii şi a combaterii corupţiei”, sublinia documentul.
Comisia preciza că autorităţile române trebuie în special „să demonstreze că în România s-a ancorat puternic un proces de reformă durabil şi ireversibil şi că intervenţia externă a MCV nu mai este necesară”.
Bruxelles-ul menţiona totodată că, ”date fiind incertitudinile actuale”, va adopta un nou raport „în temeiul MCV privind România înainte de sfârşitul anului 2012”, în care se va analiza „dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar, în legătura cu care Comisia şi-a exprimat îngrijorarea, şi dacă a fost restabilit echilibrul democratic”.
„Comisia va monitoriza îndeaproape progresele, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi al unui dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, preciza raportul.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost stabilit de executivul comunitar în decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
Prima condiţionalitate din MCV se referă la garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii, şi raportarea şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi administrativă, responsabili de îndeplinirea lui fiind MJ, CSM, MP, ÎCCJ.
Al doilea obiectiv în MCV este înfiinţarea unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive, responsabili fiind ANI şi CNI.
Celelalte două condiţionalităţi sunt continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt (responsabili: DNA, MP) şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale (responsabili: MAI, MP).