Raport MCV: Procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie

Experţii CE notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, „pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice”, „două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi”.

„O serie de ONG-uri, întreprinderi şi experţi independenţi au semnalat faptul că procedurile de achiziţii publice sunt în permanenţă vulnerabile la corupţie. Deşi aceasta nu este o problemă specifică numai României, este vorba şi de capacitatea administrativă de a gestiona procedurile, în special la nivel local, ceea ce presupune o atenţie deosebită, mai ales în ceea ce priveşte prevenţia”, se arată în raport.

CE recomandă „consolidarea cooperării dintre ANRMAP şi ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice din România”.

Procedurile de achiziţii publice reprezintă un subiect de interes pentru Bruxelles, PE adoptând, la 15 ianuarie, două rezoluţii prin care se instituie reguli noi în Uniunea Europeană privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare, care vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun la achiziţia de bunuri şi servicii, potrivit unui comunicat al PE.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea.

Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.

Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.

Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul „Parteneriat pentru Inovaţie” va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.

De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un „Document Unic European de Licitaţie” bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie al firmelor mai mici.

Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare şi la „oferte anormal de mici”. Astfel, ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii din UE pot fi excluşi de la licitaţii.

Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice – prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă „nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului”, se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.

Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziţie 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislaţia naţională.