Raport MCV: România a făcut progrese în numeroase domenii. Rămân preocupări privind independenţa justiţiei

Potrivit raportului, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate a rămas pozitiv. Totodată, schimbările legislative ‘necesare şi îndelung aşteptate’ continuă, iar spiritul de cooperare dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei contribuie la reglementarea problemelor manageriale. În acest sens, situaţia a avut de câştigat de pe urma atmosferei politice mai calme, începând din primăvara anului trecut, notează Comisia.

Raportul consemnează însă că se menţin preocupări cu privire la independenţa justiţiei şi că există ‘multe exemple’ de rezistenţă faţă de măsurile vizând integritatea şi combaterea corupţiei la nivel politic şi administrativ. Conform CE, amendarea ‘grăbită şi netransparentă’ a Codului penal, în decembrie 2013, a stârnit ample preocupări, fiind percepută ca ‘provocare fundamentală’ la adresa regimului legal de combatere a corupţiei şi promovare a integrităţii, deşi Curtea Constituţională a demonstrat că separarea puterilor funcţionează, calificând modificările drept neconstituţionale.

În ce priveşte aspectul important al numirilor în funcţii-cheie, dacă unele proceduri se desfăşoară într-o manieră deschisă, transparentă şi bazată pe merite, alte situaţii lasă loc criticilor pe motiv de interferenţe politice, punctează CE.

Aceste aspecte creează o imagine ilustrativă pentru măsura în care procesul de reformă din România poate fi văzut drept unul sustenabil, apreciază CE. Pe de o parte, rezistenţa unor instituţii-cheie la presiuni intense a arătat că abordarea reformistă a prins rădăcini într-o parte importantă a societăţii româneşti. Pe de altă parte însă, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei pot fi contestate în Parlament aminteşte că nu există un consens în ce priveşte urmărirea obiectivelor MCV, conchide CE.

Cazanciuc: Avem în pregătire un pachet de acte normative care să clarifice prevederi din noile coduri penale
     
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri că are în pregătire un pachet de acte normative care să sprijine sistemul judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor coduri penale, la 1 februarie.

Robert Cazanciuc a dat asigurări, în cadrul unei conferinţe de presă, că noile coduri, penal şi de procedură penală, vor intra în vigoare la data stabilită, 1 februarie, însă Ministerul Justiţiei pregăteşte un pachet de acte normative care cuprinde propunerile de la DNA, DIICOT, instanţe de judecată şi MAI în legătură cu unele prevederi din coduri, astfel încât ‘lucrurile să fie cât mai puţin interpretabile’.

‘Se menţionează în raport (MCV, n.r.) faptul că avem în faţă un proces uriaş, care cu siguranţă poate presupune şi anumite ajustări. În momentul de faţă, ministerul are în pregătire un pachet de acte normative care să sprijine sistemul judiciar pentru intrarea în vigoare a codurilor la 1 februarie. Avem o componentă normativă care va cuprinde cea mai mare parte din propunerile formulate în ultima perioadă de sistemul judiciar, de DNA, de DIICOT, de instanţele de judecată, de MAI, în aşa fel încât procesul de după 1 februarie să fie cât mai uşor de aplicat, lucrurile să fie cât mai puţin interpretabile. Încercăm să corelăm anumite lucruri care au scăpat în procesul de elaborare’, a spus Robert Cazanciuc.

El a subliniat că MJ încearcă ‘să aducă claritate acolo unde judecătorii şi procurorii ne-au semnalat că e nevoie de claritate’, iar forma finală a documentului va fi gata în foarte scurt timp.

Robert Cazanciuc a promis că va încerca să prezinte săptămâna viitoare aceste amendamente.

Recent, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a semnalat mai multe probleme pe care le au noile coduri penale, iar una este faptul că se modifică regimul interceptărilor, care devin inutile, deoarece persoanele ascultate vor trebui să fie anunţate înainte de procurori.

Horia Georgescu: Raportul MCV sesizează presiunile şi atacurile la care a fost supusă ANI
     
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat miercuri că raportul MCV evaluează performanţa Agenţiei, dar sesizează presiunile şi atacurile la care a fost supusă instituţia din partea unor înalţi responsabili politici.

‘Este cel mai bun raport de până acum, care evaluează în primul rând performanţa Agenţiei Naţionale de Integritate, dar sesizează şi presiunile, şi atacurile la care a fost supusă instituţia şi conducerea ei. Agenţia Naţională de Integritate şi-a consolidat istoricul de cazuri şi, nu în ultimul rând, dezvoltă instrumente inovatoare în ceea ce priveşte combaterea conflictelor de interese, prin implementarea unui nou proiect, care se numeşte Prevent’, a spus Horia Georgescu pentru AGERPRES.

Horia Georgescu subliniază că în raportul Comisiei Europene sunt menţionate ‘atacurile din partea unor înalţi responsabili politici’, atacuri care coincid cu emiterea comunicatelor de presă ale ANI referitoare la cazurile pe care le gestionează.

Preşedintele ANI mai arată că în raport sunt trecute şi încercările Parlamentului de a modifica unele legi, inclusiv Codul penal, dar şi faptul că Legislativul nu respectă şi nu pune în aplicare deciziile instanţelor de judecată în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate ale unor parlamentari.

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost adoptat miercuri de Comisia Europeană şi prezentat în aceeaşi zi de Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.

Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie sunt instituţiile judiciare ce beneficiază de aprecieri în raportul MCV, în timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constituţională a României este văzută ca ‘un important arbitru’.

Cât priveşte activitatea ANI, se arată faptul că această instituţie a continuat să îşi consolideze istoricul de cazuri.

‘ANI şi conducerea sa au fost atacate şi criticate în momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor înalţi actori politici. ANI şi-a dovedit valoarea, în calitate de organism de supraveghere capabil de a-şi explica mandatul şi de a interveni public atunci când este necesar’, se consemnează în Raportul CE.

Pe de altă parte, se menţionează şi existenţa unor cazuri când Parlamentul nu a dorit să pună în aplicare o decizie a ANI, chiar şi atunci când aceasta era susţinută de o hotărâre a instanţelor.

Cazanciuc: Menţinerea şi consolidarea sustenabilităţii procesului de reformă constituie o prioritate majoră pentru Guvern
     
Menţinerea şi consolidarea sustenabilităţii procesului de reformă constituie o prioritate majoră pentru Guvern, a afirmat miercuri ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, după publicarea raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene.

‘Vom continua să cooperăm îndeaproape cu Comisia Europeană în cadrul acestui proces, pe aceleaşi coordonate ca şi până în prezent, de îndeplinire a condiţionalităţilor din MCV. Continuăm să credem că acest exerciţiu îşi poate găsi locul într-unul mai amplu, care să privească toate cele 28 de stat membre ale Uniunii, şi există deja procese demarate – şi m-aş referi la Scoreboard şi la mecanismul privind statul de drept’, a afirmat ministrul Justiţiei.

Cazanciuc a subliniat că raportul Comisiei Europene conţine, ca de obicei, şi o serie de recomandări formulate de Comisie cu scopul sprijinirii procesului de reformă.

‘Sunt 18 recomandări, cu accent pe independenţa şi reforma justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei. Privim cu foarte mare seriozitate aceste recomandări şi tratăm cu prioritate îndeplinirea lor’, a spus Cazanciuc.

El a spus că şase dintre recomandări se referă la Ministerul Justiţiei: restructurarea hărţii judiciare, în sensul desfiinţării instanţelor şi parchetelor mici; punerea la dispoziţia sistemului judiciar a instrumentelor necesare unei bune funcţionări; publicarea hotărârilor judecătoreşti; finalizarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, cu implicarea tuturor profesiilor juridice; identificarea soluţiilor necesare îmbunătăţirii procesului de valorificare a bunurilor confiscate; dezvoltarea strategiei naţionale anticorupţie.