Acești muncitori străini, printre care sirienii și irakienii primiți în 2015, dar și români, bulgari sau latino-americani, sunt victimele unei „grave exploatări” a muncii lor, denunță acest Institut independent în raportul anual prezentat Parlamentului german.
Angajatorii nu ezită să plătească muncitorii străini cu sume net inferioare salariului minim, care este în prezent de 8,84 euro, brut pe oră. Unii dintre muncitori sunt constrânși la ore suplimentare neplătite sau sunt găzduiți în locuințe insalubre, potrivit institutului, care a intervievat zeci de muncitori străini.
Aceste situații sunt frecvente în construcții, prelucrarea cărnii dar și în sectorul sanitar, curățenie sau restaurante.
Raportul amintește lipsa frecventă a contractelor de muncă, ceea ce face dificilă acționarea în justiție. Angajatorii evită și plata cotizațiilor sociale.
Lipsa de cunoștințe lingvistice și juridice, dependența de angajator și accesul dificil la avocați „antrenează o inferioritate structurală a persoanelor vizate în raport cu angajatorul”, avertizează institutul.
Germania a primit în 2015 circa 1 milion de migranți, în special din Irak și Siria. Această decizie a cancelarului Angela Merkel a fost dur criticată, într-un context de avans al extremei drepte, dar a fost susținută de patronat.
Berlinul a adoptat ulterior legi de azil mai restrictive care au contribuit la reducerea drastică a numărului de noi cereri de azil.
Din ianuarie până la finalul lui octombrie 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de vârful de 750.000 din 2016.
Coaliția de la putere are însă în vedere o lege care să atragă muncitori străini calificați pentru a răspunde la penuria de forță de muncă dintr-o serie de sectoare.