Raport ONU: Un nou record de 110 milioane de persoane strămutate forţat

Recentele lupte din Sudan au agravat şi mai mult o situaţie devenită deja extraordinară în 2022 din cauza invaziei Rusiei în Ucraina sau a crizei umanitare din Afganistan.

Niciodată până acum numărul total al refugiaţilor care îşi părăsesc ţara sau al persoanelor strămutate în interiorul ţării lor nu a atins un nivel atât de ridicat, potrivit raportului anual al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

La sfârşitul anului trecut, 108,4 milioane de persoane erau strămutate sau refugiate, a precizat sursa menţionată, adăugând că sunt cu 19,1 milioane de persoane mai mult decât la sfârşitul anului 2021, o creştere fără precedent.

Iar luptele dintre facţiunile rivale din Sudan au împins numărul total de refugiaţi şi persoane strămutate la aproximativ 110 milioane, în luna mai.

„Iată unde ne aflăm astăzi”, a declarat şeful UNHCR, Filippo Grandi, la o conferinţă de presă la Geneva.

„Avem 110 milioane de persoane care au fugit din cauza conflictelor, persecuţiilor, discriminării şi violenţei, adesea amestecate cu alte motive – în special impactul schimbărilor climatice”, a subliniat el, deplângând creşterea de anul trecut.

„Este o acuzaţie la adresa stării lumii noastre”, a spus Grandi.

Din totalul pe 2022, 35,3 milioane de persoane erau refugiaţi şi 62,5 milioane de persoane strămutate.

De asemenea, existau 5,4 milioane de solicitanţi de azil şi 5,2 milioane de alte persoane care aveau nevoie de protecţie internaţională.

Toţi aceşti oameni se confruntă cu „un mediu mai ostil, în special în ceea ce priveşte refugiaţii, aproape peste tot”, notează Înaltul Comisar.

„A fi un adevărat conducător înseamnă să convingi opinia publică de faptul că există oameni care merită protecţie internaţională”, spune el.

Trei sferturi dintre refugiaţi fug în ţări cu venituri mici sau medii.

Grandi a salutat progresele recente ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte reforma politicii privind migraţia, calificând-o drept o încercare bună de a echilibra tensiunile în jurul acestor probleme şi considerând-o „relativ corectă”.

Reforma prevede un sistem de solidaritate între statele membre în tratarea refugiaţilor şi o examinare accelerată a cererilor de azil ale anumitor migranţi la frontiere. Ea mai trebuie să fie adoptată de Parlamentul European.

Pentru Înaltul Comisar, autorităţile trebuie să înceapă să se ocupe de fluxul de migranţi care caută să vină în Europa înainte de lunga lor călătorie.

Cu toate acestea, fie că este vorba de Europa, de Marea Britanie sau de Statele Unite, „uşa trebuie să rămână deschisă” pentru solicitanţii de azil.

„Solicitanţii de azil nu ar trebui să fie băgaţi în închisoare. A cere azil nu este o infracţiune”, insistă Grandi, denunţând în special planul Londrei de a trimite solicitanţii de azil în Rwanda. El este, de asemenea, îngrijorat de politica Statelor Unite în acest domeniu.

Oficialul ONU a recunoscut că organizaţia pe care o conduce „nu are o situaţie financiară bună în acest an”, asemeni multor organizaţii umanitare, cum ar fi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR).

Situaţia economică mondială şi inflaţia îşi pun amprenta asupra apelurilor pentru donaţii. În Sudan, de exemplu, UNHCR dispune de doar 16% din banii de care estimează că are nevoie, iar cifra scade la 13% pentru ajutorul acordat în ţările de primire a refugiaţilor alungaţi de izbucnirea violenţelor din Sudan.

Anul trecut, peste 339.000 de refugiaţi din 38 de ţări s-au întors acasă, în timp ce 5,7 milioane de persoane strămutate au putut reveni la casele lor.

Ţările care au găzduit cei mai mulţi refugiaţi au fost Turcia (3,6 milioane), Iran (3,4 milioane), Columbia (2,5 milioane), Germania (2,1 milioane) şi Pakistan (1,7 milioane).