Raport privind starea mediului în Bucureşti: Oraşul se sufocă de construcţii, mizerie, trafic şi lipsa de verdeaţă
Conform documentului, elaborat de către expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti, Capitala a devenit un oraş sufocat de construcţii, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităţilor turistice şi economice, pentru sectorul serviciilor şi pentru investitori, reducerea atractivităţii şi a calităţii vieţii pentru proprii lui cetăţeni.
„Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale”, se menţionează în raport. Pe acest segment, realizatorul cercetării recomandă o mai bună organizare şi planificare a spaţiului construit.
O altă problemă identificată în raportul de specialitate se referă la numărul foarte mare de autovehicule din Bucureşti şi mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, „concomitent cu absenţa unor spaţii de parcare adecvate”. În viziunea specialiştilor, toate acestea „duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spaţiilor verzi, degradarea trotuarelor şi a spaţiilor de circulaţie personală”. În acest sens, direcţia de acţiune recomandată este reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor.
Potrivit sursei citate, Bucureştiul este un oraş sufocat de mizerie. „Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deşeurilor şi ajunge până la mizeria din spaţiile publice: clădiri şi terenuri abandonate, murdărirea spaţiilor verzi şi a apelor, intervenţia foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Oraşul este aproape imposibil să fie curăţat”, se menţionează în document. Ca soluţie pentru autorităţi este propusă dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, care să coreleze acţiuni şi actori interesaţi, astfel încât să permită o intervenţie concertată pentru curăţenia publică.
Raportul de specialitate notează, totodată, că Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă şi deconectat de la natură, „ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport”. „Bucureştiul are puţine spaţii verzi, neîngrijite şi adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legislaţia din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii. Chiar şi atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreţinere ale spaţiilor verzi sunt mult mai mari decât în oraşele din vestul Europei. Zonele periferice ale oraşului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidenţiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spaţii verzi”, sunt de părere experţii. Pentru a contracara această problemă, se propun: valorificarea potenţialului existent – zone umede, parcuri, spaţii verzi printre blocuri, Dâmboviţa, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcţii rezidenţiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.
La capitolul calitatea aerului, cercetarea relevă faptul că Bucureştiul este un oraş care se sufocă, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. „Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente – atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă – arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii”, se menţionează în document. Specialiştii recomandă, în acest context, ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorităţi, societatea civilă, companii şi cetăţeni, pornind de la înţelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă.
„Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului şi pentru reuşi atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conştientizare şi educare, precum şi de o colaborare autentică între autorităţi/instituţii responsabile, companii, ONG-uri”, notează sursa citată.
O situaţie îngrijorătoare identificată în raport se referă la schimbările climatice. „Impactul schimbărilor climatice asupra oraşului este într-o continuă creştere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură şi episoadele cu vânturi puternice şi/sau cu precipitaţii ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari şi afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori”, arată cercetarea. Direcţia de acţiune recomandată de către realizatori este nevoia de pregătire şi acţiune pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme.
De asemenea, depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deşeurilor este complet ineficientă, fapt care duce la o rată de reciclare redusă. „Bucureştiul produce volume uriaşe de deşeuri, ce depăşesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deşeuri. Un factor agravant este că economia locală şi regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puţinele deşeuri colectate selectiv. Direcţia de acţiune recomandată: Bucureştiul are nevoie de legislaţie şi politici publice care să ducă la îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorităţi locale şi centrale, precum şi colaborarea între stat şi societate sunt decisive pentru remedierea problemelor”, conform datelor citate.
Un alt element negativ inclus în raport vizează incapacitatea administrativă. „Capacitatea instituţiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătăţească rapid. Fonduri şi resurse de competenţe există, la nivel local şi european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituţional şi cu ONG-urile. Bucureştiul are nevoie de o intervenţie colaborativă de urgenţă pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autorităţile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetăţenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică şi cooperarea interinstituţională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme”, punctează experţii.
Alte probleme identificate sunt: lipsa de încredere a populaţiei în calitatea apei potabile (doar 36% dintre locuitori beau apă de la robinet) şi managementul neunitar al spaţiilor verzi.
„În prezent, gestionarea spaţiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului Bucureşti prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement sau recent înfiinţata Administraţie a Parcului Natural Văcăreşti şi primăriile de sector prin Administraţiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administraţia Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situaţie duce la o gestionare neunitară şi defectuoasă a spaţiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spaţiilor verzi; calitate scăzută a vieţii cetăţenilor (aer, recreere, stres, sport)”, subliniază documentul,
Raportul privind starea mediului din Capitală, prezentat marţi de Fundaţia Comunitară Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de lansare a Platformei de mediu pentru Bucureşti – Intervenţie pentru un Oraş bun de trăit, a fost gândit ca o analiză trans-sectorială menită să stea la baza unor politici publice şi decizii strategice pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă Capitala.
Documentul, elaborat în cadrul unui program al Fundaţiei Comunitare Bucureşti, în parteneriat cu ING Bank, este structurat pe şapte capitole: Natură urbană, Calitatea aerului, Adaptarea la schimbările climatice, Managementul deşeurilor şi economia circulară, Infrastructura gri, Mobilitate urbană şi calitatea mediului şi Actori relevanţi în protecţia mediului.