Raport Samsung: 43% dintre români au vorbit mai mult la telefon în pandemie decât înainte. Cum s-a schimbat relaţia cu online-ul

Raportul a fost construit  pe baza unor studii și analize exclusive din piața locală realizate de Samsung și tratează sub formă de capitole principalele șase direcții de inovație tehnologică:

• Relația generațiilor cu tehnologia – definirea generației Z și a milenialilor; relația generației Z cu brandurile
• Conținutul video – principalele trenduri de consum video în România; opiniile youtuberilor
• Era 5G – revoluția conținutului facilitată de 5G; aplicabilitate; opiniile experților
• Internet of Things – percepția românilor despre locuințele inteligente; rolul IoT în locuințele sustenabile; opiniile experților
• Inteligența Artificială – ghid de utilizare; direcția în care se dezvoltă AR/VR/MR
• Digital wellbeing – principii de utilizare responsabilă a smartphone-ului; rolul tehnologiei în timpul pandemiei; relația copiilor cu tehnologia; securitate digitală

Printre cele mai mai importante informaţii care pot fi găsite în raport arată că:

• 28% dintre mileniali sunt interesați de mașinile autonome, spre deosebire de doar 18% în cazul generației Z
• 53% din membrii generației Z fac achiziții online de pe smartphone; procentul e de „doar” 37% în cazul milenialilor
• 57% dintre adolescenții români din generația Z folosesc Netflix săptămânal
• 63% dintre adulți au declarat că cei mici ajung să folosească smartphone-ul mai bine decât ei
• 71,9% dintre români urmăresc clipuri video din confortul casei
• 74% dintre românii familiarizați cu 5G iau în calcul utilizarea acestei tehnologii
• 48% dintre românii din mediul urban nu-și conectează smartphone-ul la alte dispozitive inteligente

Aproape jumătate dintre români (43%) au declarat că au vorbit mai mult la telefon în această perioadă decât înaintea declanșării pandemiei de COVID-19. Aceste date sunt susţinute și de faptul că volumul de apeluri realizate prin Messenger sau WhatsApp s-a dublat faţă de perioada anterioară, conform datelor Facebook publicate în luna martie.

Tot în această perioadă, 60% dintre aceștia susţin că au folosit mai mult reţelele sociale decât în trecut. În această perioadă românii au apelat mai des și la aplicaţii de e-commerce sau la cele de food delivery. Totodată, timpul petrecut în casă a făcut ca românii să folosească mai des aplicaţiile de streaming de filme, dar și pe cele de gaming. De exemplu, 31% dintre respondenţi au declarat că s-au uitat mai des pe YouTube, alţi 24% au folosit mai mult Netflix și 20% au declarat că s-au jucat mai mult decât în mod obișnuit.

Cum era de așteptat, consumul de televiziune a crescut odată cu instaurarea stării de urgenţă. Oamenii au avut nevoie să fie informaţi cu ceea ce se petrece în ţară și în lume. Cea mai mare audienţă a fost la începutul stării de urgenţă, pe 22 martie, apoi au mai fost înregistrate vârfuri pe 29 martie și pe 5 aprilie.

Trenduri de consum video în România

Principalul motiv pentru care românii se uită la astfel de content este relaxarea (76,1%). Următoarele două motive sunt: pentru a învăţa ceva nou (53,8%) și pentru a se distra/a fi inspiraţi (53,2%). Atunci când urmăresc clipuri video, românii mai caută să afle informaţii despre branduri (46,2%), să înveţe cum să rezolve o anumită problemă (45,2%), să ţină pasul cu trendurile (32,5%) sau să-și exerseze un hobby (27%).

Atunci când vine vorba de device-ul pe care-l folosesc pentru a privi conţinut video, majoritatea românilor o fac de pe PC/Laptop (82,6%), urmat îndeaproape de smartphone (73,12%).

Un alt dispozitiv care este folosit din ce în ce mai mult pentru consum video este televizorul, care acum a ajuns să-și depășească utilizarea consacrată și cunoaște o oarecare revenire. Televizoarele smart ajung în casele românilor și astfel crește implicit și consumul de video online datorită capacităţii TV-urilor de a se conecta la servicii de streaming ca Netflix, HBO Go, Twitch, dar și la platforme online ca YouTube. Astfel, consumul de video pe TV a ajuns la 28,74%, aproape de cel de pe tablete (31,11%).

Generaţia Z consumă mult conţinut video și foto; drept urmare, 97% dintre ei folosesc YouTube săptămânal faţă de 67% – ”Zeds” care se uită la TV pentru filme sau 57% cât caută entertainmentul în televiziune. Este clar că tinerii nu mai preferă emisiunile TV atunci când vor să se distreze, ci merg pe YouTube în căutarea conţinutului favorit. Și milenialii fac același lucru, dar într-o măsură mai mică.

De asemenea, serviciile de streaming sunt foarte importante pentru „The Zeds” și 57% folosesc Netflix săptămânal, 21% HBO GO și 34% alte servicii de streaming. The Zeds urmăresc bloggeri sau vloggeri pentru că le oferă inspiraţie să încerce lucruri noi (47%), deoarece îi ţin la curent cu ceea ce se întâmplă în lume (37%), dar și pentru că îi ajută să aleagă produsul potrivit (29%) și îi ajută să descopere informaţii pe care le-ar putea distribui prietenilor (25%).

În România sunt în jur de 2,26 milioane de persoane între 13 și 23 de ani, care formează Generaţia Z. Interesele lor
variază și sunt diferite faţă de cele ale milenialilor. Ambele categorii de vârstă sunt pasionate de fashion, în aceeași proporţie de 17%, însă „The Zeds”, cum mai sunt supranumiţi, sunt mai interesaţi de gaming (24%), muzică (21%) și sport (18%) decât cei din Generaţia Y (mileniali). Bineînţeles, nu putea lipsi pasiunea pentru filme, călătorii, fotografie și video sau entertainment.

În România, ambele generaţii folosesc reţeaua de socializare Facebook pentru a vorbi cu prietenii și pentru a se informa, însă tinerii de 15-17 ani pun mai mult accent pe aplicaţii vizuale precum YouTube, Instagram, Snapchat sau Tik Tok.

Adolescenţii români din Generaţia Z sunt încrezători și cred că tehnologia e bună și că ajută omenirea să progreseze
(63%), însă recent și-a făcut apariţia și un curent anti-tehnlogie, care se opune evoluţiei acesteia din cauza faptului că ne înstrăinează de rădăcini și ne dezumanizează.

„Totuși, „The Zeds” nu sunt la fel de reticenţi și doar 38% cred că tehnologia ne dezumanizează (cel mai mic procentaj din grupele de vârstă), pentru că vorbim despre o generaţie care s-a născut cu acces la tehnologie. Sigur că, în esenţă, asta depinde de fiecare dintre noi, indiferent de generaţia căreia îi aparţinem”, se arată în studiu.