Raportarea preţului de referinţă pentru gazele româneşti la bursa din Austria arată lipsa de suveranitate – ROPEPCA

Vineri, ANRM a aprobat ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.

‘Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevenţa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înţeles faptul că atât de mult discutatul ‘preţ de referinţă’ nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevenţă, sub care nu se poate coborî’, spun reprezentanţii ROPEPCA.

Potrivit acestora, alte instituţii publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe.

‘De ce ANRM nu ia în calcul aceeaşi bază pentru calcularea redevenţei? Propunerea de a raporta redevenţa pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât preţurile autohtone, arată lipsă de suveranitate şi o totală indiferenţă cu privire la modul de funcţionare a pieţei de gaze naturale din România’, se mai arată în comunicatul petroliştilor.

ROPEPCA susţine că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui ordin fără să ţină cont deloc de poziţiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuate la data de 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparţinând Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti.

‘Pentru a avea eficienţă şi aplicabilitate, considerăm că este important ca preţul de referinţă pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piaţă relevant pentru România şi reflectând preţurile efectiv realizate în sectorul upstream din România. În acest sens, dorim să atragem atenţia că variabila referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabilă condiţiilor curente de piaţă din România. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internaţională atunci când preţul de referinţă este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse intern’, potrivit companiilor petroliere.

Reprezentanţii acestora au subliniat că, în prezent, România nu exportă gaze şi că piaţa din România, în comparaţie cu alte pieţe, nu este suficient de lichidă. Astfel că preţurile de la hub-urile din afara României nu reflectă valoarea efectiv realizată de producătorii de gaze locali, care este semnificativ mai mică din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinţă la hub-urile externe. Ca un exemplu, fluctuaţiile temporare de pe piaţa românească raportate la hub-urile europene pot fi de 4-5 euro/Mwh sau chiar mai mari.

‘Preţul de referinţă trebuie să fie preţul de piaţă din România. Suntem de părere că o piaţă externă nu reprezintă piaţa din România. Nu avem nicio legatură cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori şi nu este corect pentru plata redevenţelor din România’, a declarat Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, citat în comunicat.

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligaţia legală de a vinde o parte din producţia internă pe piaţa centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puţin relevantă referinţa la un hub extern.

‘Considerăm că determinarea preţului de referinţă pe baza unui indice de piaţă care nu reflectă preţurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este preţul de la hub-ul CEGH, este în contradicţie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede, la art. 49 alin. (2), că ‘redevenţa petrolieră se stabileşte ca o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase’. Merită menţionat de asemenea faptul că, în general, tranzacţiile efectuate la un hub se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotaţiile folosite includ şi profitul intermediarilor, respectiv includ şi cheltuielile de transport. Considerăm că nu este corect ca acest element să facă parte din calculul preţului de referinţă’, se mai arată în comunicat.

Membrii ROPEPCA atrag atenţia asupra faptului că, prin comunicarea unui preţ de referinţă care este legat la o piaţă externă şi care depăşeşte nivelul pieţei interne, ANRM trimite un semnal către piaţa internă care nu poate să fie în interesul consumatorilor.

În cadrul dezbaterii din 7 februarie pe tema acestui ordin, care a reunit la aceeaşi masă reprezentanţii ANRM şi pe cei ai producătorilor de gaze, aceştia din urmă au susţinut că varianta unui calcul al preţului gazelor în funcţie de cotaţiile de la o bursă externă este cea mai rea posibilă şi au cerut o formulă de calcul care să ţină cont fie de preţul din contractele lor, fie de cotaţiile de la bursele de gaze din România.

În replică, reprezentanţii BRM au arătat că bursa de gaze din România este abia la început, deci imatură şi irelevantă, precizând totodată că preţul la bursa din Viena este aproximativ acelaşi cu cel de la Bursa Română de Mărfuri.

Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008 şi este, în momentul de faţă, considerat la 45 de lei pe MWh, faţă de 89-90 de lei pe MWh, cât este preţul pe piaţă.