Raportat la populaţie, România are mai mulţi parlamentari ca Franţa, Olanda, Polonia, Italia

În actuala legislatură, cu 471 de parlamentari dintre care 334 de deputaţi şi 137 de senatori, raportul era de un ales la circa 44.000 de locuitori.

Pe de altă parte, raportul pentru Franţa, stat naţional cu sistem bicameral asemănător celui al României, este de un parlamentar la 72.000 de locuitori. Franţa are o populaţie de 65,9 milioane şi 577 de deputaţi în Adunarea Naţională şi 348 de senatori.

O altă ţară cu un nivel al populaţiei asemănător cu cel al României, dar şi cu sistem bicameral compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor, este Olanda. La o populaţie de 15,6 milioane de locuitori, Olanda are un număr mult mai redus de parlamentari – 75 de senatori şi 150 de deputaţi, rezultând un raport de un ales la 74.600 de locuitori.

Şi în Polonia, o ţară cu 38,1 milioane de locuitori şi un parlament bicameral, compus din Seimul cu 460 de deputaţi şi Senatul cu 100 de membri, raportul este de un parlamentar la 68.000 de locuitori.

Pe de altă parte, sunt şi ţări care au un număr mai mare de parlamentari raportat la populaţie decât România. Ungaria are un parlament unicameral compus din 386 de deputaţi la o populaţie de circa 10 milioane locuitori, rezultând un raport de un ales la 25.906 de cetăţeni.

O altă ţară vecină, Bulgaria, are un parlament unicameral, în Adunarea Naţională de la Sofia fiind 240 de parlamentari, raportat la o populaţie actuală de 7,36 milioane de cetăţeni, rezultând un parlamentar la 30.666 de locuitori.

Şi Grecia are un sistem unicameral, cu 300 de parlamentari la o populaţie de 10,8 milioane, raportul fiind de un parlamentar la 36.000 de locuitori.

O cifră asemănătoare cu a României are şi Cehia, cu o populaţie de 10,5 milioane locuitori şi sistem bicameral compus din 81 de senatori şi 200 de deputaţi, rezultând un raport de un parlamentar la 37.366 de cetăţeni.

Slovenia, la o populaţie de două milioane locuitori şi un sistem bicameral compus din Adunarea Naţională cu 90 de deputaţi şi Consiliul Naţional, din care fac parte 40 de reprezentanţi ai categoriilor sociale şi profesionale, raportul este de un ales la 15.384 de cetăţeni.

Şi cetăţenii din state nordice cum ar fi Danemarca şi Finlanda au un nivel mai bun de reprezentare parlamentară decât cel din România. În parlamentul unicameral „Folketing” de la Copenhaga sunt 179 de parlamentari care reprezintă o populaţie de 5,6 milioane, raportul fiind de un ales la 31.280 de locuitori. La Helsinki sunt 200 de membri în parlamentul unicameral, la o populaţie de 5,4 milioane de locuitori, raportul rezultat fiind de un ales la 27.000 de locuitori.

Pe de altă parte, Italia, sora latină mai mare a României, are un nivel de reprezentare comparativ cu cel al Franţei, de un ales la 64.300 de locuitori. La Roma se adună 630 de deputaţi şi 315 senatori, reprezentând 60,8 milioane de locuitori, însă Italia are şi parlamente locale în regiunile cu regim special de autonomie Sicilia şi Trentino Alto Adige, precum şi adunări ale celorlalte 18 regiuni, dar şi 107 adunări provinciale. În dezbaterea internă din Italia a câştigat tot mai mult teren ideea reducerii numărului de parlamentari din Camera şi Senatul de la Roma.

Un sistem aparte are Marea Britanie, compus din Camera Comunelor în care sunt 650 de parlamentari şi Camera Lorzilor cu 760 de membri, care nu sunt însă aleşi. La o populaţie de 63,1 milioane locuitori, rezultă un raport de un membru al Parlamentului la 44.750 de cetăţeni. Dacă raportul este calculat numai la Camera Comunelor, având în vedere că au fost restrânse foarte mult în ultimile decenii atribuţiile Camerei Lorzilor, rezultă un nivel de un ales la 97.000 de locuitori.

La referendumul validat din 26 noiembrie 2009, românii au votat pentru trecerea la un parlament unicameral, compus din maximum 300 de membri.

Ţările menţionate, cu excepţia Marii Britanii, cea mai cunoscută democraţie parlamentară modernă, sunt state cu caracter naţional. În cazul statelor federale cum ar fi Germania sau Elveţia, formula de reprezentare este diferită.