‘Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie completată de o strategie macroregională. Recent, preşedintele Comisiei Europene a subliniat şi a cerut încă odată ca România şi Bulgaria să fie primite în zona Schengen. Este un pas evident care trebuie oricum făcut, pentru că condiţiile preliminare au fost deja îndeplinite şi preşedintele Comisiei a transmis un mesaj foarte pozitiv în acest sens, pentru că ţările sunt pregătite în această privinţă. Cred că în 2018 – 2019, când România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Consiliului UE, cred că acest important mandat va da un avânt acestui potenţial imens din zona Mării Negre’, a subliniat Ulla Schimdt.
În documentul prezentat la AP NATO, reprezentanta Germaniei s-a referit, pe larg, la mai multe zone de interes pentru regiune precum cooperare, biodiversitate, protecţia mediului.
‘Este o zonă în care putem să vorbim şi despre traficul cu fiinţe umane şi despre nevoia de a lupta împotriva corupţiei. Avem nevoie de reţele mai bune, de mobilitate şi de promovarea potenţialului turistic al zonei. Este un lucru de care sunt interesate toate aceste state şi, dacă regiunea Mării Negre ar putea să coopereze în aceste domenii, atunci cred că acest fapt va întări şi identitatea comună care acum există doar într-un stadiu rudimentar. O cooperare mai strânsă este necesară pentru a susţine persoanele care fug din Orientul Mijlociu din cauza violenţei şi a conflictului din Turcia către România – 7.000 de persoane au ajuns pentru a cere azil. Nu ştiu cum vor progresa lucrurile, dar trebuie să fim foarte atenţi la ce se întâmplă şi să susţinem aceste ţări. Totuşi a fost încurajator să vedem că România a acceptat 2.000 de refugiaţi din punctele fierbinţi – din Grecia şi Italia’, a arătat vorbitoarea.
Potrivit raportului, regiunea Mării Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense, având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se confrunte cu noi crize.
‘Mesajul meu principal din raport este acela că, dacă analizăm regiunea Mării Negre, şi vorbim efectiv despre toate statele riverane, nu despre întreaga regiune, nu trebuie să ne uităm doar la chestiunile militare. Avem două state membre, trei state NATO în această zonă, doi parteneri apropiaţi ai Alianţei şi Rusia – iată diversitatea zonei. Şi bineînţeles Rusia este importantă, este de asemenea un partener care devine din ce în ce mai dificil şi chiar periculos. Suntem într-o zonă în care Rusia, Ucraina, Turcia se întâlnesc – Caucazul. Este o zonă de importanţă strategică pentru noi. Şi, în acelaşi timp vorbim de un centru energetic, un coridor comercial, şi vorbim şi de o zonă foarte atractivă cu potenţial pentru turişti. (…) Noi, ca alianţă, nu trebuie să stăm cu braţele încrucişate. (…) Totuşi, dacă vrem să îmbunătăţim situaţia într-un mod durabil, răspunsul nostru fără îndoială trebuie să treacă dincolo de măsurile militare şi trebuie să includă şi măsuri pentru civili. Şi acesta este de fapt şi subiectul fundamental al comisiei noastre – trebuie să ne gândim şi la măsurile care stabilizează regiunea. Stabilitatea merge întotdeauna mână în mână cu dezvoltarea economică’, a spus raportorul special.
Referindu-se la respectarea drepturilor omului, capitol fundamental din raportul prezentat al Bucureşti, Ulla Schimdt a apreciat că, dacă legea privind noua reformă a învăţământului din Ucraina ar fi implementată în această formă, ar fi încălcate drepturile tuturor minorităţilor naţionale. ‘Dar, din ce am auzit ieri, nu va fi aplicată. Vorbim despre interesul unei soluţii comune’, a completat aceasta.