Raportorul Parlamentului European pentru ACTA recomandă respingerea acordului
Anunţul raportorului David Martin a fost făcut la sfârşitul unei dezbateri publice organizate în Parlamentul European de grupul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi la care au luat parte reprezentanţi ai industriei, ai organizaţiilor nonguvernamentale, ai grupurilor de susţinere a internetului şi cetăţeni îngrijoraţi de efectele implementării ACTA.
„Conferinţa de astăzi mi-a confirmat suspiciunea că ACTA ridică mai multe temeri decât speranţe. Cea ce oferă în privinţa importantelor drepturi de protecţie intelectuală este redus de potenţialele ameninţări la adresa libertăţilor civile şi a libertăţii internetului”, a afirmat eurodeputatul britanic, membru al grupului S&D.
„Când Parlamentul European va respinge ACTA, Comisia va trebui să încerce să găsească alte mijloace de a apăra proprietatea intelectuală europeană pe piaţa globală”, a mai spus el.
S&D, al doilea cel mai mare grup politic din PE după grupul Partidului Popular, a anunţat prin urmare că va vota împotriva ACTA.
Preşedintele grupului S&D, Hannes Swoboda, a precizat că sprijină pe deplin decizia colegului său. „Săptămâna viitoare, la următoarea noastră întâlnire de grup, voi recomanda tuturor socialiştilor şi democraţilor să respingă ACTA. Va fi important să fie găsită o cale pentru a rezolva problemele actuale printr-un proces transparent şi într-un mod prin care libertăţile utilizatorilor de internet nu vor mai fi restricţionate”, a afirmat Swoboda.
Reprezentatul S&D pe probleme de comerţ, eurodeputatul Bernd Lange, a afirmat la rândul său că există numeroase întrebări fără răspuns în legătură cu potenţiala implementare a ACTA. „Din moment ce Parlamentul nu are dreptul să aducă amendamente la text, singurul răspuns responsabil pe care îl putem oferi cetăţenilor este să respingem acordul şi să începem să lucrăm la o legislaţie mai bună”, a spus el.
David Martin îşi va prezenta la 25 aprilie proiectul de raport cu recomandarea de respingere a ACTA, Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a PE, cea care va decide în acest dosar, îşi va exprima votul până la sfârşitul lunii mai, urmând ca votul în cadrul plenului PE să aibă loc în iunie.
Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA urmăreşte să combată contrafacerea în sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descărcate ilegal pe internet.
Încă de la anunţul din ianuarie privind semnarea sa, ACTA a stârnit critici dure şi chiar proteste în stradă.
Miercuri, reprezentanţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentele internaţionale, printre care Amnesty International, Reporteri fără Frontiere şi Oxfam, au cerut la o dezbatere în PE ca Uniunea Europeană să renunţe la ACTA în forma sa actuală, considerându-l o ameninţare pentru libertatea de exprimare şi de informare şi criticând lipsa de transparenţă în care a fost semnat.
La dezbaterea de joi, organizaţia umanitară Medici fără Frontiere a criticat la rândul său ACTA, considerându-l un pericol la adresa medicamentelor generice pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece acestea ar putea fi oprite la vamă pe baza prevederilor privind încălcarea mărcilor înregistrate. Acuzaţia este respinsă de Comisia Europeană, cea care a negociat acordul din partea UE.
Comisia Europeană a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeană de Justiţie, în contextul îngrijorărilor exprimate în Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu drepturile şi libertăţile fundamentale. Executivul UE a făcut totodată apel la Parlamentul European să nu ia o decizie asupra ACTA până când CEJ nu-şi va exprima propria opinie.
Pentru a putea intra în vigoare, ACTA are nevoie şi de aprobarea Parlamentului European, care nu poate însă aduce şi modificări. Comisia pentru comerţ internaţional a PE a decis recent să nu adreseze propria sesizare către Curtea Europeană de Justiţie, decizie care ar fi dus la prelungirea dezbaterilor din legislativ pe subiectul ACTA.
În prezent, ACTA se află în stadiul dezbaterilor în mai multe comisii ale PE. La 20 martie, Comisia de petiţii a declarat admisibilă o petiţie semnată de 2,5 milioane de persoane împotriva ACTA.
România, semnatară a ACTA, a anunţat la 24 februarie că va amâna ratificarea acordului până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţie, după ce mai multe state suspendaseră la rândul lor procesul de ratificare.