Raportul Corpului de control al premierului în cazul Colectiv va fi actualizat după discuţia cu Raed Arafat

Prezenţi luni la Guvern la discuţii cu reprezentanţii Corpului de control al premierului, secretarul de stat Raed Arafat şi echipa DSU au dat explicaţii pentru neregulile semnalate de Corpul de control în cazul intervenţiei de la Colectiv.

Una dintre concluziile întâlnirii a fost aceea că vor fi aduse actualizări raportului Corpului de Control al Guvernului.

DSU consideră că afirmaţii din raport precum cele potrivit cărora intervenţia a fost „sub medie”, că sistemul de urgenţă trebuie reformat radical sau că se fac „improvizaţii” în intervenţii sunt neargumentate şi inacceptabile pentru un document de o asemenea importanţă, ridicând un semn de întrebare asupra profesionalismului autorilor raportului.

În răspunsul DSU transmis Corpului de control în 23 martie se spune că analiza făcută de cel din urmă nu este „corespunzător justificată cu argumente”.

„Exemplificăm, în acest sens, faptul că activitatea DSU este apreciată ca fiind necorespunzătoare, în principal, aşa cum argumentează raportul, pe baza aprecierii că şeful departamentului nu ar fi coordonat şi alte activităţi în afara asistenţei medicale de urgenţă şi primului ajutor calificat la locul accidentului. Cu toate acestea, raportul menţionează şi alte activităţi în coordonarea cărora s-au implicat angajaţi ai DSU: s-a menţinut permanent legătura cu echipajele din teren, cu spitalele implicate în acordarea asistenţei medicale, centralizând informaţiile primite şi implicându-se activ în rezolvarea oricăror solicitări venite din partea echipajelor de intervenţie şi a spitalelor implicate în tratamentul pacienţilor. Rezultă, deci, chiar din textul citat în raport, că personalul din cadrul DSU a fost implicat şi în coordonarea altor activităţi decât cele legate strict de primul ajutor calificat şi asistenţa medicală la locul evenimentului, DSU îndeplinindu-şi astfel responsabilitaţile prevăzute pentru această structură (şi nu doar pentru şeful DSU) de către legislaţia în vigoare”, se arată în răspuns.
Reprezentanţii DSU mai arată că „raportul aduce ca argument pentru lipsa locurilor în unităţile de primiri urgenţe „relatări din presă”, pe care autorii nu le-au verificat la instituţiile competente, procedură care este inacceptabilă pentru un document de o asemenea importanţă, ridicând un semn de întrebare asupra profesionalismului autorilor”.

În plus, „raportul utilizează exprimări extrem de vagi şi care nu sunt explicitate, cum este cazul aprecierii faptului că intervenţia a fost sub medie, fără ca această apreciere să fie susţinută de argumente faptice, de precizarea modului de calcul al mediei, de specificarea elementelor cu care s-a realizat comparaţia precum şi a metodologiei care a fost folosită pentru aceasta”, se mai spune în răspunsul DSU.

Într-un prim punct din raportul Corpului de control se spune că acţiunea din Colectiv a fost mare parte necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de: lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie, baza materială deficitară.

DSU consideră că folosirea sintagmei „în mare parte o acţiune necoordonată” are caracter general şi nu indică acele părţi din intervenţie în care nu a existat coordonare.

În răspunsul său DSU mai spune că au existat sincope din punctul de vedere al comunicării radio, între cei implicaţi în conducere şi coordonare, aspect care a fost remediat parţial, urmând ca în perioada imediat următoare, prin integrarea într-un singur dispecerat a celor două dispecerate existente, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov şi, respectiv, al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, să se îndepărteze riscurile de apariţie ale acestor sincope.

„În gestionarea unei situaţii de urgenţă comandantul intervenţiei, în funcţie de evoluţia situaţiei, este obligat de multe ori să adopte alte măsuri decât cele prevăzute prin proceduri sau planuri. Acest lucru face parte din actul de comandă al intervenţiei, având în vedere faptul că fiecare situaţie de urgenţă, în evoluţia ei, are elemente particulare, astfel încât aproape niciodată o astfel de situaţie nu este asemănătoare cu o alta. Folosire sintagmei elemente de improvizaţie a autorităţilor poate genera pe viitor o lipsă de reacţie din partea comandanţilor de intervenţie”, mai spune DSU.

Legat de afirmaţia potrivit căreia Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat, la ora 22.50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la şapte minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei, DSU a precizat că declanşarea Planului Roşu la ora 22.50 reprezintă momentul în care inspectorul şef contactează telefonic Prefectul Municipiului Bucureşti, ora fiind menţionată şi în raportul de evaluare al ISU Bucureşti – Ilfov.

„În fapt, alocarea de echipaje specifice Planului Roşu se face începând cu ora 22:43, dupa recunoaşterea efectuată de către primele echipaje sosite la locul intervenţiei. Răspunsul la întrebarea asupra lipsei deciziei de a declanşa Planul Roşu de la început poate fi obţinut de la cei care au avut posibilitatea de a decide acest demers, aspect prevăzut în procedură. De menţionat că o astfel de acţiune nu ar fi iesită din comun, dacă ne uităm la pompierii din Franţa, unde Planul Roşu a avut ultima modificare în urma atentatelor de anul trecut, fără a fi lansate acuzaţii şi fără a fi trase la răspundere serviciile de urgenţă şi responsabilii acestora că ar fi acţionat deficitar”, mai spune DSU.

În răspuns se mai precizează că, în completarea măsurilor deja dispuse la faţa locului, şeful DSU Raed Arafat a mai dispus şi următoarele măsuri suplimentare: evacuarea victimelor să se facă către mai multe unităţi de primiri urgenţe, astfel încât să nu fie colmatate doar anumite spitale de specialitate, şi transferul de la spitalele neimplicate către cele implicate a echipamentelor de ventilare mecanică.

„Cele două măsuri, care ar putea fi încadrate în categoria „improvizaţii”, au avut un rol major în limitarea numărului de decedaţi în prima noapte”, arată DSU.

DSU răspunde şi afirmaţiei că „mai mulţi pacienţi au fost trimişi pentru tratament în străinătate doar după ce familiile acestora au efectuat demersuri în acest sens, denotă carenţe ale procedurilor aplicabile în astfel de situaţii”.

„Transferul unor pacienţi, critici sau non-critici, în străinătate implică anumite proceduri în care sunt implicate atât autorităţile din România cât şi cele din spitalele de destinaţie, care includ: identificarea potenţialelor clinici de destinaţie şi obţinerea acceptului acestora, identificarea pacienţilor transferabili din punct de vedere medical, întocmirea unui dosar medical al fiecărui pacient transferat (care include un act de identitate, acceptul familiei pentru transfer, bilet de externare în limba engleză, formular 112/S2 pentru decontul tratamentului de către casa de asigurări de sănătate), mobilizarea unor resurse materiale şi umane pentru transportul aeromedical, aprobări de survol pentru aeronavele care transportă răniţi. (…) Din datele existente la nivelul DSU, aceste proceduri au fost aplicate pentru toţi pacienţii care au fost transferaţi în străinătate prin demersuri realizate prin instituţiile publice. Nu cunoaştem situaţii în care pacienţii să fi fost transferaţi doar la solicitarea familiilor, fără respectarea acestor proceduri, în care acordurile medicilor curanţi şi ale spitalelor primitoare sunt esenţiale, dar nu excludem posibilitatea că aceste modalităţi de transfer să fi fost utilizate pentru pacienţii care s-au transferat pe cont propriu, arată DSU.

În răspunsul departamentului se mai spune că sistemul de urgenţă din România este apreciat ca fiind unul din cele mai performante sisteme de urgenţă, astfel de evaluări fiind menţionate atât în reportaje şi emisiuni realizate de mai multe televiziuni internaţionale (National Geographic, TV5, TVE), cât şi în documentele oficiale elaborate de organisme internaţionale sau experţi (Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, World Rescue Organization – anexa 13, Ian Cameron – expert Protecţie Civilă şi Media Adviser în cadrul National Steering Committee for Warning & Informing the Public al Guvernului Marii Britanii anexa 14).

„Este mai mult decât evident şi am demonstrat punctual acest lucru, faptul că autorii au preluat informaţii neverificate şi au introdus afirmaţii proprii născute deseori din sentimente şi nu ca urmare a unei analize la rece. Raportul propune o soluţie extremă, şi anume reformarea radicală a sistemului de urgenţă din România, ceea ce ar presupune schimbarea fundamentelor pe care-şi bazează activitatea acest sistem, fără să se bazeze pe o analiză aprofundată şi complexă, care să fie realizată de specialişti recunoscuţi şi cu experienţă în domeniu. O astfel de masură luată fără o evaluare serioasă şi metodică, fără consultarea unor experţi în domeniu, implică riscuri majore în asigurarea continuităţii asistenţei medicale de urgenţă a populaţiei şi, implicit, declanşarea de dezechilibre în sistemul de sănătate şi chiar la nivelul societăţii româneşti în ansamblul său”, se arată în acelaşi document.