Raportul FreeEx: Presa românească este în continuare coruptă. Accesul la unele informaţii despre evenimente cheie, blocat

Raportul de faţă acoperă în principal evenimentele din perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016, scrie Agerpres.

Potrivit documentului, problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil şi în anul 2015. Justiţia a reuşit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin ‘mecanisme corupte de finanţare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituţii de presă, folosirea presei pentru şantaj sau implicarea ei în acte de corupţie la cel mai înalt nivel’.

Reportul FreeEx notează şi că Indexul global al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri faţă de anul precedent.

Autorii raportului privitor la libertatea presei în România adaugă faptul că, în perioada în care este realizat studiul, ‘au apărut noi cazuri de corupţie în presă, de care se fac vinovaţi patroni şi administratori de presă, dar şi jurnalişti. Astfel, în România, ‘un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupţie, conform unui rechizitoriu DNA’, iar ‘mai mulţi patroni de presă au fost arestaţi pentru corupţie şi evaziune fiscală’.

Potrivit documentului, ‘meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă’.

Autorii raportului FreeEx mai scriu că ‘dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conţinutul editorial al unor instituţii de presă importante’.

Raportul FreeEx identifică mai multe tipuri de cenzură practicată în media româneşti – cenzura ce se foloseşte de pârghiile economice (finanţarea redacţiilor), acţiuni explicite de ameninţare sau intimidare, dar şi eforturile unor autorităţi de a bloca accesul jurnaliştilor la informaţii esenţiale.

Potrivit autorilor raportului FreeEx, unele autorităţi locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor. Mai mult, avertizorii de integritate au fost hărţuiţi, la rândul lor, de instituţii sau companii publice.

Totodată, se mai arată în raport, ‘instituţiile statului blochează accesul la informaţii despre evenimente-cheie din istoria recentă a României – Revoluţia din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv’.

Raportul FreeEx vorbeşte de o ‘avalanşă de insolvenţe’ care afectează instituţiile de presă româneşti. Astfel, ‘apropierea anului electoral a generat o adevărată competiţie în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară şi de problemele penale ale patronilor’.

Autorii raportului notează că ‘măsura insolvenţei este tot mai des vehiculată ca soluţie pentru situaţia TVR, în timp ce modificarea legii de funcţionare continuă să nu prezinte interes politic’.

În acelaşi timp, se apreciază în raportul FreeEx, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) ‘a continuat să se discrediteze în spaţiul public din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri’.

La nivel legislativ, un pericol pentru libertatea de exprimare din România este ‘dorinţa unor actori politici de a reincrimina insulta şi calomnia’.

De asemenea, se mai arată în Raportul FreeEx, ‘dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanţare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri şi patroni de media’.

Acelaşi document notează că un alt pericol pentru libertatea presei este ‘infiltrarea redacţiilor de agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii’ – reconfirmată în 2015, după ce anul 2012 consemnase un caz similar, confirmat şi de SRI.

Un alt pericol pentru libertatea media româneşti este şi ceea ce autorii raportului FreeEx numesc ‘saga adoptării legislaţiei de tip ‘Big Brother”.

‘Există un interes foarte puternic al structurilor de securitate pentru adoptarea de prevederi legislative care să permită supravegherea generalizată’, apreciază autorii raportului.

Raportul aduce şi un omagiu jurnaliştilor, fotografilor şi cameramanilor care au murit sau au fost răniţi în tragedia din clubul Colectiv, din 30 octombrie anul trecut.

Departamentul FreeEx a început să publice rapoarte anuale dedicate libertăţii presei în anul 2000. Scopul acestor rapoarte este să ofere o imagine asupra principalelor evenimente şi tendinţe în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi, în special, în ceea ce priveşte libertatea presei.

Raportul de faţă, care are 120 de pagini, acoperă în principal evenimentele din perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016. Cazurile publicate au un rol ilustrativ. ‘Am introdus în raport şi cazuri care nu privesc în mod direct presa sau drepturile jurnaliştilor, atunci când am considerat că ele au relevanţă pentru modul în care dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt percepute în România’, notează autorii documentului.

Cazurile raportate au drept sursă: investigaţiile directe ale echipei FreeEx (discuţii şi corespondenţe cu părţile implicate, cu avocaţi ai părţilor, cu instituţiile statului etc.), informaţii culese cu ajutorul reţelei FreeEx (www.groups.yahoo.com/freeex), articole apărute în presa scrisă, ştiri radio şi tv, bloguri şi publicaţii online.

‘Raportul nostru se bazează şi pe rapoarte oficiale sau rapoarte publicate de alte instituţii independente’, adaugă autorii.