Răspunzând la întrebările jurnaliştilor după un discurs rostit la Institutul regal pentru relaţii internaţionale din capitala britanică, Rasmussen a subliniat că decizia Alianţei de suspendare a relaţiilor cu Rusia, în contextul evenimentelor din Ucraina, nu este una ireversibilă.
”Evenimentele din Ucraina au însemnat un semnal de îngrijorare. Noi trebuie să schimbăm principiile de evaluare a ameninţărilor, ţinând cont de noile provocări, dar relaţiile pe care noi le-am stabilit cu Rusia sunt unice. Avem un Consiliul NATO-Rusia, am avut reuniuni comune”, a afirmat Rasmussen, citat de RIA Novosti.
El a adăugat că NATO ”nu trebuie să accepte noi membri în contrapondere la agresiunea Rusiei, ci dimpotrivă trebuie să atragă Rusia în dialog şi parteneriat”.
În acelaşi timp, Anders Fogh Rasmussen a apreciat că ‘toate ţările au dreptul la autodeterminare şi, dacă o ţară doreşte ”să contribuie la întărirea securităţii europene”, NATO nu-i va refuza această dorinţă.
”NATO susţine politica uşilor deschise. Dăm dreptul oricărei ţări europene să contribuie la întărirea securităţii europene, orice ţară poate fi invitată să adere la NATO”, a declarat Rasmussen. ”Creşterea numărului de membri NATO nu este o măsură îndreptată împotriva Rusiei, aceasta corespunde chiar şi intereselor Rusiei”, a ţinut să precizeze Anders Fogh Rasmussen, încercând să alunge îngrijorările Moscovei faţă de expansiunea blocului militar în estul Europei, în special în fostele republici sovietice.
Miniştrii de externe ai ţărilor membre în NATO au anunţat, la începutul lunii aprilie, că Alianţa îşi suspendă cooperarea practică şi militară cu Rusia din cauza situaţiei din Ucraina, dar că menţine contactele în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la nivel de ambasadori.
În luna iunie, un grup de experţi a elaborat pentru secretarul general al NATO un raport, a cărei concluzie era că revenirea la un parteneriat strategic între Alianţă şi Rusia este acum imposibilă, dar că o cooperare cu această ţară va aduce beneficii comunităţii transatlantice, întrucât Moscova şi Occidentul nu sunt implicate în confruntări ideologice globale şi au interese comune în multe domenii ale relaţiilor internaţionale, inclusiv în contracararea terorismului şi a proliferării armelor nucleare.