Rasmussen: România şi-a afirmat disponibilitatea de a găzdui instalaţii ale viitoarei forţe de reacţie a NATO
Această forţă este elementul central al Planului de Reacţie Rapidă (Readiness action plan – RAP) aprobat vineri de şefii de stat din cele 28 de state membre. Planul include şi pre-poziţionarea unor echipamente militare şi materiale în statele din flancul estic, astfel încât acestea să poată fi disponibile imediat în eventualitatea unei situaţii de criză.
Rasmussen a semnalat că noua forţă va avea cartierul general într-unul din statele din flancul estic, iar Alianţa Nord-Atlantică va menţine în aceste ţări ‘o prezenţă continuă’ pe bază de rotaţie. El a precizat că ţări precum ‘Polonia, România şi statele baltice şi-au afirmat disponibilitatea de a găzdui pe teritoriile lor instalaţii’ ale acestei forţe multinaţionale ca va fi compusă din forţe terestre, navale şi aeriene, precum şi din trupe speciale.
Dacă se va impune activarea forţei de reacţie rapidă, ea va putea intra efectiv în acţiune într-un interval de cel mult patru zile. Rasmussen a mai menţionat că detaliile cu caracter strict militar ce privesc această forţă urmează să fie stabilite.
‘Situaţia de securitate cu care ne confruntăm este mai imprevizibilă ca niciodată: Rusia atacă Ucraina şi avem instabilitate în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii. În aceste vremuri tulburi, NATO trebuie să fie pregătită’, a punctat secretarul general al NATO într-o declaraţie acordată presei.
La rândul său, premierul britanic David Cameon, gazda summitului, a anunţat vineri că ţara sa va contribui cu 3.500 de militari la această forţă de reacţie rapidă. În deschiderea celei de-a doua zi de dezbateri, el a subliniat rolul pe care trebuie să-l joace Alianţa în protejarea securităţii statelor membre, lucru demonstrat de noile provocări ce apar, cum ar ‘prezenţa rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei’ sau atacurile jihadiştilor în Irak.