Rata anuală a inflaţiei a scăzut în noiembrie la 3,4%, de la 4,3%, în octombrie. A intrat în ţinta BNR

11 12. 2018
portofel_bani_7543356_15462900

Preţurile de consum au scăzut cu 0,13%, faţă de luna octombrie 2018. În octombrie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,25%, de la 5,03% în septembrie.

În noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,86%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 4,24%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,50%.

Faţă de luna octombrie 2018, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,27%, 0,27%, cele nealimentare cu 0,13%. Preţul serviciilor a crescut cu 0,11%.

Faţă de decembrie 2017, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în noiembrie, la cartofi (32,07%), serviciile poştale (21,54%) şi alte legume şi conserve de legume (17,29%).

Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în octombrie faţă de decembrie, cu 7,18%.

În noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, dar a estimat un nivel de 2,9%, în creştere de la 2,7%, pentru decembrie 2019, în contextul în care condiţiile de pe piaţa muncii rămân tensionate.

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din februarie 2013, când creşterea preţurilor de consum a fost de 5,65%.

„Preţurile de consum în luna noiembrie 2018 comparativ cu luna noiembrie 2017 au crescut cu 3,4%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,2%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2016 – noiembrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se arată într-un comunicat al INS.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele 11 luni din acest an a fost de 0,3%, asemănătoare cu cea din perioada similară din 2017.

Cartofii şi serviciile poştale s-au scumpit cel mai mult în acest an (INS)

Cartofii sunt legumele care s-au scumpit cel mai mult în acest an, creşterea preţului în noiembrie 2018 faţă de decembrie 2017 fiind de 32,07%, în timp ce la mărfuri nealimentare cel mai semnificative creşteri de preţ au fost consemnate la servicii poştale (plus 21,54%), potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Scumpiri importante s-au mai înregistrat la legume şi conserve de legume (plus 17,29%) şi gaze naturale (plus 16,61%).

Pe de altă parte, ouăle s-au ieftinit cu 21,89% iar fructele proaspete cu 11,17% .

În noiembrie faţă de octombrie, ouăle şi cartofii sunt alimentele care s-au scumpit cel mai mult, cu 3,04%, şi respectiv 2,29%. De asemenea, scumpiri au mai fost înregistrate la pâine – 0,83%, făină – 0,43%, băuturi alcoolice – 0,23% şi brânză – 0,36%. La bere, creşterea a fost de 0,30%.

Cele mai importante scăderi ale preţurilor au fost înregistrate la citrice şi alte fructe meridionale – 10,72%, dar şi fructe şi conserve din fructe 6% şi fructe proaspete – 1,93%.

Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie a scăzut la 3,4%, de la 4,3% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,24%, cele alimentare cu 2,86%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,5%.

La mărfurile nealimentare, în luna noiembrie 2018, comparativ cu octombrie, au avut loc uşoare scumpiri la încălţăminte din piele, tricotaje, confecţii.

Combustibilii s-au ieftinit, în luna noiembrie 2018 faţă de octombrie, cu 1,29%, dar faţă de decembrie 2017, au crescut cu 13,11%.

În ceea ce priveşte serviciile, au avut loc scumpiri la îngrijirea medicală, igienă şi cosmetică, transport urban. Ieftiniri s-au înregistrat la călătoriile cu avionul – 2,72%.

Guvernatorul Isărescu a declarat ieri, 10 decembrie, că BNR îşi va îndeplini în acest an cele două mandate – de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară şi a menţionat că după toate probabilităţile indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent.

„La o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate. Mandatul de stabilitate a preţurilor. După toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent. Şi aici vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”, a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul afirmat că BNR îşi va îndeplini mandatul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, iar faptul că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul nu a fost îndeplinit.

În acest context, Isărescu a reiterat că în presă uneori se distorsionează limbajul standardizat utilizat de Banca Naţională.

„Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri. Nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia de piaţă are în general evoluţie ciclică şi că după câţiva ani, uitându-te în spate cum se comportă o economie de piaţă, şi ştim că ciclul are 7-10 ani, în medie, te mai uiţi şi la alte date, şi spui că există riscul unei decelerări şi apoi a unei recesiuni nu înseamnă că am făcut neapărat o prognoză. Deci, este o diferenţă, aş spune mare, între ce supunem noi: ‘există riscul decelerării, apropierii recesiunii’ şi formulări de tipul ‘Banca Naţională prognozează recesiunea’, ‘prognozează dezastru’. Ca să îngroşăm aşa, pe burtieră mai apare şi altceva: ‘Avertisment dur’ eventual – îmi place cuvântul ‘dur’, care este super-utilizat de o parte dintre dumneavoastră – ‘Avertisment dur din partea guvernatorului’. Dimineaţa am tot stat să văd un avertisment dur al meu cu preţurile şi am aşteptat o oră. Era să rămân şi nebărbierit. Nu a apărut. A apărut ceva cu preţurile, dar burtiera era clară, că dau un avertisment dur”, a spus şeful BNR.

El a concluzionat că mesajul instituţiei referitor la deficitele gemene a fost acela că o eventuală recesiune nu ar trebui să ne prindă cu „garda jos”, respectiv cu deficite mari, pentru că nu vom putea să ne apărăm.