‘Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. Faţă de anul 2013, rata de deprivare materială severă a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 23,8% din populaţie în anul 2016. Numărul total al persoanelor afectate de deprivarea materială severă a fost în anul 2016 de 4,707 milioane persoane, din care 48,9% bărbaţi şi 51,1% femei, proporţii apropiate de anul precedent’, informează INS.
Deprivarea materială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.
‘În anul 2016 incidenţa deprivării materiale severe este mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani (30,2%) şi la tinerii de 18-24 ani (26,9%). Faţă de începutul perioade analizate, în anul 2016 s-au remarcat scăderi importante ale ponderilor persoanelor deprivate material sever la grupele de vârstă de sub 18 ani şi la cea de 18-24 ani, reduceri cu 6,2 şi respectiv 5,4 puncte procentuale’, conform sursei citate.
Deprivarea materială severă este inegal distribuită şi în profil regional.
‘În anul 2016 incidenţa cea mai ridicată a deprivării materiale severe s-a înregistrat în regiunea Sud-Est cu 12,3 puncte procentuale mai mult faţă de regiunea Nord-Vest şi cu 11,6 puncte procentuale mai ridicată dacă ne raportăm la regiunea Centru. Analiza evoluţiei deprivării materiale severe, în profil regional, în perioada analizată evidenţiază faptul că, faţă de începutul perioadei (anul 2013) scăderi ale deprivării materiale severe s-au simţit în majoritatea regiunilor, cea mai mare fiind înregistrată în regiunea Nord-Est (10,7 puncte procentuale), urmată îndeaproape de regiunile Centru şi Sud-Est, cu 8,9 şi respectiv 8,8 puncte procentuale’, informează INS.
Conform INS, starea de deprivare materială din punct de vedere economic ar putea fi considerată forma cea mai greu suportabilă, deoarece aduce atingere mai multor aspecte importante ale vieţii în gospodărie. Lipsa posibilităţilor financiare face ca unele persoane să nu poată susţine cheltuielile impuse de consumul unor produse alimentare de bază, de întreţinerea corespunzătoare a locuinţei, de achitarea unor obligaţii şi plăţi curente, de asigurarea unor condiţii de odihnă şi refacere în afara cadrului gospodăriei, dar şi de acoperirea unor necesităţi financiare apărute în mod neaşteptat şi care grevează suplimentar bugetul propriu.