Rata de reciclare a deşeurilor municipale rămâne foarte scăzută în România, de 14%

„Gestionarea deşeurilor continuă să reprezinte o provocare majoră pentru România. Performanţa ţării este în continuare caracterizată de rata foarte scăzută de reciclare a deşeurilor municipale (14%, care include 7% din reciclarea materialelor şi 7% din compostare) şi prin rate foarte ridicate de depozitare a deşeurilor, contrar ierarhiei deşeurilor şi obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut uşor la 4%, rata de depozitare a deşeurilor raportată de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Cifra nu include totuşi depozitarea temporară înainte de eliminare, care, dacă ar fi adăugată, ar ridica şi mai mult această rată. În 2017, generarea de deşeuri municipale pe cap de locuitor în România a fost de 272 kg, mai mare cu 18 kg decât în 2013, dar cu mult sub media UE care este de aproximativ 487 de kg”, se precizează în document.

Raportul de ţară arată, totodată, că România va trebui să depună eforturi considerabile pentru intensificarea reciclării şi reducerea depozitării deşeurilor.

„În 2017, s-a încheiat perioada de tranziţie acordată României prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind depozitele de deşeuri. România va trebui să închidă şi, de asemenea, să reabiliteze 101 depozite de deşeuri neconforme”, se scrie în EIR 2019.

În acelaşi context, forul european susţine că fondurile UE au fost utilizate pentru construirea de depozite de deşeuri conforme şi pentru introducerea colectării separate şi a gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean. Astfel, 35 dintre cele 41 de judeţe au beneficiat de aceste proiecte stabilite în momentul aderării României la UE, iar cele mai multe au ca termen de finalizare perioada 2018-2019, „prin urmare, un număr considerabil de instalaţii noi au fost puse în funcţiune recent”.

Potrivit sursei citate, în Raportul de alertă timpurie, Comisia a menţionat România printre statele membre care riscă să nu îşi îndeplinească obiectivul de reciclare a deşeurilor municipale până în 2020. Pe fondul acestei concluzii, au fost propuse recomandări specifice la nivel de ţară, menite să ajute România să elimine lacunele în materie de punere în aplicare.

Propunerile sunt în concordanţă şi cu foaia de parcurs elaborată în 2013 în contextul exerciţiului Comisiei de promovare a conformităţii, însă, în mare parte, foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare, atrage atenţia CE.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat, joi, într-un comunicat de presă, că Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT) de la nivel local şi judeţean pot depune proiecte în cadrul Programului privind închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme, începând cu data de 10 aprilie, timp de două luni, până pe 10 iunie 2019.

Potrivit sursei citate, obiectivul noului program îl reprezintă finanţarea acordată pentru închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme, în aplicarea prevederilor deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată în Dosarul C-301/17.

Solicitanţii eligibili pentru a aplica sunt unităţile administrativ-teritoriale la nivel local şi judeţean, iar proiectele eligibile sunt cele care vizează închiderea depozitelor neconforme şi care se regăsesc pe Lista depozitelor de deşeuri municipale care trebuie închise, conform deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Lista depozitelor de deşeuri municipale care trebuie închise, furnizată de către Ministerul Mediului, va fi publicată pe site-ul AFM.

Bugetul alocat sesiunii de finanţare a Programului privind închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme este de 100 de milioane de lei. Finanţarea se acordă în procent de până la 100% din cheltuielile eligibile şi în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli al AFM.

Comisia Europeană a publicat, vineri, cea de-a doua evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), ca parte a iniţiativei lansate în 2016, în scopul îmbunătăţirii punerii în aplicare a politicii europene de mediu şi a normelor convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.

Conform documentului, dacă legislaţia în domeniul mediului ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce priveşte costurile de sănătate şi costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de euro pe an.