Război comercial – Politicile lui Trump vor duce la noi achiziţii de aur ale băncilor centrale (analiză Reuters)

Invazia rusească din Ucraina, din 2022, a oferit primul catalizator pentru achiziţiile de aur ale băncilor centrale, care între timp au cumpărat peste 1.000 de tone de aur pe parcursul unui an, adică dublu faţă de media anuală din precedentul deceniu, scrie Agerpres.

Preţul spot al aurului a atins joi un nou maxim istoric de 3.167,57 dolari uncia, după un avans de 19% de la începutul anului şi o creştere puternică de 71% de la finele lui 2022.

Potrivit unei estimări a Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, când Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane, achiziţiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat un salt de 54% în ritm anual, până la 333 de tone.

„Băncile centrale din statele emergente păstrează în prezent aproximativ 10% din activele lor în aur. Ar trebui să păstreze 30% din activele lor în aur”, susţine analistul BofA, Michael Widmer. Asta ar însemna ca băncile centrale să îşi majoreze rezervele de aur cu aproximativ 11.000 de tone, analistul adăugând că incertitudinea cu privire la politica economică americană va persista timp de mai mulţi ani. „Din perspectiva băncilor centrale, incertitudinea înseamnă stimulente mai mici pentru a adăugat titluri de stat emise de Trezoreria americană în portofoliile lor şi mai multe stimulente pentru a reduce ponderea dolarului”, a precizat Michael Widmer.

Titlurile de stat emise de Trezoreria americană şi dolarii de care este nevoie pentru a cumpăra titlurile de stat americane au concurat anterior cu aurul pentru statutul de active de refugiu. Însă politicile tarifare ale lui Trump şi războaiele comerciale globale, precum şi modul în care liderul de la Casa Albă a abordat războiul din Ucraina şi a pus sub semnul întrebării alianţa veche de decenii cu Europa, au dat peste cap ordinea mondială.

„Acele bănci centrale care aveau mai puţin aur în rezervele lor vor căuta să adauge mai mult. Cererea de aur venită în acest an din partea băncilor centrale ar putea să fie cea mai ridicată din ultimele decenii”, a spus o sursă care vinde aur către băncile centrale.

Teama de o spirală inflaţionistă, care ar putea apărea pe măsură ce companiile vor transfera tarifele pe seama consumatorilor pentru a-şi proteja marjele de profit, precum şi a muncitorilor care vor cere salarii mai mari, ar putea impulsiona şi mai mult rolul aurului de depozitar de valoare şi avuţie.

Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor şi investiţiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obişnuit, achiziţiile de aur ale băncilor centrale sunt influenţate de evoluţia preţurilor, cumpărând când preţul scade şi reducând achiziţiile când preţurile cresc.

Analiştii sunt de părere că, pe fondul estimărilor referitoare la o creştere continuă a preţurilor la aur, este puţin probabil ca băncile centrale să îşi amâne achiziţiile de metal galben. Totuşi, băncile centrale ar putea alege să nu îşi dezvăluie achiziţiile de aur, deoarece Trump a ameninţat că va impune tarife acelor ţări care îşi reduc în mod activ dependenţa de dolari.

Datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internaţional reflectă doar 34% din estimările WGC privind cererea totală de aur venită în 2024 din partea băncilor centrale.

De asemenea, cifrele WGC arată că, în lunile ianuarie şi februarie 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor de aur, cei mai mari cumpărători fiind băncile centrale din Polonia şi China.