Război în Caucaz – Conflict cu 24 de morţi Nagorno-Karabah între armatele Armeniei şi ale Azerbaidjanului. Firul evenimentelor

SUA îndeamnă la „încetarea ostilităţilor”. Franţa îşi exprimă „profunda îngrijorare”

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat duminică „profunda îngrijorare” în legătură cu situaţia din Nagorno-Karabah, în discuţii telefonice cu premierul armean, Nikol Pashinyan, şi preşedintele azer, Ilham Aliyev, şi a lansat un apel la încetarea ostilităţilor, notează AFP.

„Preşedintele ţării a discutat cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, apoi cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Preşedintele ţării şi-a exprimat profunda îngrijorare în urma ofensivei armate care se desfăşoară cu începere de duminică dimineaţă în Nagorno-Karabah”, potrivit Palatului Elysée.

Emmanuel Macron „a lansat un apel ferm la încetarea imediată a ostilităţilor şi a făcut cunoscută disponibilitatea sa de a contribui la o rezolvare paşnică şi durabilă a problemei Nagorno-Karabah”, potrivit sursei.

Mai devreme în cursul zilei, într-un comunicat al Ministerului de Externe, Parisul,”împreună cu partenerii săi rus şi american, a reiterat angajamentul său cu scopul de a se ajunge la o rezolvare negociată şi durabilă a conflictului” din această regiune, „în respectul dreptului internaţional”.

Armenia şi Azerbaidjanului erau duminică în pragul războiului după noi lupte care au făcut cel puţin 24 de morţi şi peste o sută de răniţi între forţele azere şi regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sprijinită de Erevan. Beligeranţii s-au acuzat reciproc de declanşarea acestor lupte care au făcut morţi în rândul civililor şi militarilor.

Un conflict major implicând Erevan şi Baku ar putea antrena intervenţia puterilor în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia.

La rândul său, diplomaţia Statele Unite a îndemnat cele două părţi „să înceteze ostilităţile imediat, să utilizeze mijloacele de comunicaţie directă pentru a împiedica o nouă escaladare şi a evita orice acţiune sau cuvânt inutil ce ar alimenta tensiunile pe teren”, potrivit unui comunicat al subsecretarului de stat american Stephen Biegun.

NATO cere încetarea ostilităţilor şi reluarea negocierilor

Alianţa Nord-Atlantică a cerut duminică încetarea „imediată” a ostilităţilor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, disputată de Armenia şi Azerbaidjan, precum şi reluarea negocierilor între părţile implicate pentru a rezolva conflictul, notează EFE.

„NATO este profund îngrijorată de informaţiile privind ostilităţi militare la scară largă de-a lungul liniei de contact în zona de conflict din Nagorno-Karabah”, a afirmat într-un comunicat James Appathurai, reprezentantul special pentru Caucaz şi Asia Centrală al secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

James Appathurai a insistat asupra faptului că părţile „trebuie să înceteze imediat ostilităţile care au provocat deja victime civile”.

„Nu există o soluţie militară la acest conflict. Părţile trebuie să reia negocierile pentru o rezolvare paşnică”, a subliniat el, dând asigurări totodată că NATO sprijină eforturile Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alcătuit din Rusia, Statele Unite şi Franţa.

Putin a cerut încetarea confruntărilor

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut duminică încetarea noilor confruntări dintre separatiştii din Nagorno-Karabah, susţinuţi de Erevan, şi forţele azere, cele mai grave din regiune din 2016, informează AFP.

„Este important să depunem toate eforturile necesare pentru a evita o escaladare a confruntării, dar este esenţial să se pună capăt ostilităţilor”, a spus Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul armean, Nikol Pashinyan.

„Partea rusă a exprimat îngrijorări serioase faţă de reluarea luptelor pe scară largă”, a adăugat acest scurt comunicat.

Cel puţin 16 soldaţi separatişti armeni au fost ucişi în aceste ciocniri şi peste o sută răniţi, potrivit ministerului apărării din Nagorno-Karabah.

Beligeranţii, care resping responsabilitatea pentru ostilităţile izbucnite duminică, au raportat şi victime civile. Erevanul a anunţat moartea unei femei şi a unui copil, în timp ce Baku a anunţat decesele a cinci persoane membre ale aceleiaşi familii.

Ce spun preşedinţii celor două ţări implicate

Preşedintele Azerbaidjanului şi premierul Armeniei au prezentat poziţia ţărilor lor cu privire la Nagorno-Karabah după ciocnirile izbucnite duminică dimineaţă în regiunea disputată, în declaraţii consemnate de agenţia DPA.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că ţara sa doreşte o rezolvare completă în ceea ce priveşte Nagorno-Karabah.

„Problema Nagorno-Karabah este sarcina noastră naţională. (…) Rezolvarea este misiunea noastră istorică”, a spus Aliyev, potrivit agenţiei azere turan.az.

Oamenii ar trebui să fie mulţumiţi de restaurarea integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului, a spus preşedintele azer. Mai devreme, el a anunţat începerea unei operaţiuni militare în zona disputată controlată de Armenia vecină.

„Am spus de mai multe ori că nu avem nevoie de o soluţie imperfectă la această problemă, la acest conflict”. „Nu vom permite niciodată înfiinţarea unui al doilea aşa-numit stat armean pe pământ azer”, a punctat liderul de la Baku.

La rândul său, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declarat că ţara sa priveşte izbucnirea violenţelor cu Azerbaidjanul în Nagorno-Karabah ca pe declaraţie de război.

„Regimul autoritar al lui Aliyev şi-a reluat ostilităţile. A declarat război poporului armean”, a spus Pashinyan într-un clip postat pe Facebook.

„Suntem pregătiţi pentru acest război”, a adăugat premierul armean, acuzând Azerbaidjanul că a atacat Nagorno-Karabah cu echipament militar greu.

Şeful guvernului de la Erevan a cerut, de asemenea, comunităţii internaţionale să facă tot ce este posibil pentru a preveni intervenţiile din Turcia, care şi-a reînnoit sprijinul pentru Azerbaidjan, ţară predominant musulmană.

Cele două ţări foste sovietice se acuză reciproc de declanşarea violenţelor şi au instituit legea marţială.

Parlamentul Azerbaidjanului a aprobat introducerea legii marţiale în toată ţara şi a impus interdicţii de circulaţie, duminică, a declarat Hikmet Hajiyev, asistent al preşedintelui, informează Reuters.

Context

Armenia şi Azerbaidjanul, foste republici sovietice, se aflau în pragul războiului duminică, acuzându-se reciproc că au început lupte violente pentru controlul Nagorno-Karabah, o volatilă regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni. Evenimentele au relansat îngrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, scriu Reuters, AFP şi DPA.

Niciuna dintre părţi nu a publicat un bilanţ detaliat, dar ambele au raportat decese în rândul militarilor şi civililor. Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării azer a declarat pentru AFP că Baku a cucerit o jumătate de duzină de sate aflate sub control armean în timpul ciocnirilor. Armenia a respins aceste afirmaţii, potrivit agenţiei ruse Interfax.

După anunţul primelor ciocniri duminică dimineaţă, premierul armean Nikol Pachinian a decretat „mobilizarea generală” şi instituirea „legii marţiale”, la fel ca şi autorităţile din Karabah.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului său de Securitate în timpul căreia a denunţat „agresiunea” Armeniei. „A fost o provocare planificată din timp”, a denunţat el, citat de Interfax.

Şi Pachinian, şi Aliev au declarat că vor fi învingători.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a lansat o „contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a „pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei”.

Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah a declarat că a distrus 4 elicoptere, aproximativ 15 drone şi 10 tancuri azere.

Azerbaidjanul a indicat anterior că unul dintre elicopterele sale a fost doborât, dar că echipajul său a scăpat teafăr. Baku a mai susţinut că a distrus 12 baterii antiaeriene.

Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani.

Franţa, mediator al conflictului împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk, a cerut încetarea ostilităţilor, la fel ca şi Bruxelles-ul.

Şi Moscova a chemat duminică dimineaţă la „o încetare a focului imediată” şi la convorbiri, în condiţiile în care cele două părţi resping responsabilitatea ostilităţilor.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său azer, după cum a anunţat preşedinţia azeră.

Premierul armean a cerut comunităţii internaţionale să se asigure că Turcia nu se implică direct în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan legat de Nagorno-Karabah.

Regiunea, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini, relatează DPA. La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent.

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku. În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord. Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru aceste izbucniri de violenţă.

Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea duce la intervenţia unor puteri aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia, scrie AFP.

„Suntem la un pas de un conflict pe scară largă”, a declarat pentru agenţia franceză de presă Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimând că această nouă escaladare se explică mai ales prin absenţa unei medieri internaţionale active în ultimul timp.

„De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan nici după ciocnirile din iulie”, a regretat ea.

În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucură de sprijinul Turciei.

Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai aproape de Rusia, care are acolo o bază militară. Ţara aparţine şi unei alianţe politico-militare conduse de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.

Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări, mai scrie AFP.