În luna septembrie, Arabia Saudită nu a luat nicio măsură pentru a împiedica cucerirea capitalei yemenite Sanaa de către rebelii houthi. În schimb, acum, când aceştia din urmă au asediat oraşul-port Aden, regele Salman, recent instalat pe tronul saudit, a decis să sară în apărarea preşedintelui legitim al Yemenului, Abd Rabbo Mansour Hadi, refugiat la Aden după căderea capitalei Sanaa.
De fapt, Arabia Saudită nu putea accepta ca rebelii houthi să se impună total în Yemen, mai ales în contextul influenţei tot mai mari a Iranului în Irak, Siria, Liban, dar şi asupra mişcării contestatare şiite din Bahrain. O altă motivaţie a acţiunii saudiţilor este evitarea unei situaţii în care strâmtoarea strategică Bab Al-Mandeb, dintre Marea Roşie şi Golful Aden, ar fi ajuns sub controlul unor rebeli controlaţi de la Teheran. De altfel, patru nave egiptene au primit misiunea de a securiza Golful Aden.
Drept urmare, Riadul şi-a constituit o coaliţie în care a reuşit să atragă şi unele ţări care au câte o datorie faţă de acesta, explică Antoine Basbous, directorul Observatorului Ţărilor Arabe de la Paris. De exemplu, cu ajutorul finanţărilor oferite de Arabia Saudită, Pakistanul şi-a construit programul nuclear, Egiptul a fost salvat de mai multe ori de la faliment, Marocul beneficiind la rândul său de astfel de fonduri, adaugă analistul citat.
Însă această coaliţie, din care, pe lângă statele menţionate, mai fac parte Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrain, Iordania şi Sudan, se va lovi de opoziţia Iranului, chiar dacă o acţiune militară propriu-zisă a acestuia pare foarte puţin probabilă în viitorul apropiat, Teheranul având însă ca opţiuni activarea unor grupări pe care le sprijină în regiune şi susţinerea unor noi acţiuni ale opoziţiei şiite din Bahrain. În plus, Riadul va trebui să ia în calcul şi posibilitatea ca jihadiştii din al-Qaida şi Statul Islamic să profite de haosul creat pentru a-şi extinde acţiunile în Yemen.
Operaţiunea, denumită ‘Furtuna decisivă’, a fost declanşată în cursul nopţii de miercuri spre joi, într-o primă etapă aviaţia militară saudită efectuând raiduri asupra poziţiilor combatanţilor houthi, şi a securizat spaţiul aerian al Yemenului, trupele guvernamentale yemenite reuşind apoi să recucerească aeroportul din Aden, după cum au declarat surse militare saudite. Potrivit postului Al-Arabiya, Arabia Saudită a mobilizat 150.000 de soldaţi şi 100 de avioane de luptă, Emiratele Arabe Unite – 30 de avioane, Kuweitul şi Bahreinul – câte 15 avioane şi Qatarul – 10.
Bombardamentele din timpul nopţii s-au soldat la Sanaa cu cel puţin 14 morţi în rândul civililor, conform unor surse locale. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) s-a declarat ‘îngrijorat’ de pierderile de vieţi omeneşti, după ce două atentate sinucigaşe asupra unor moschei din Sanaa s-au soldat vineri cu 142 de morţi, acţiuni revendicate de gruparea Statul Islamic, iar alte 8 persoane ar fi fost ucise şi circa 140 rănite în timpul manifestaţiilor violente din localitatea Taiz.
Având în vedere toate aceste evoluţii, mai mulţi experţi sunt de acord asupra faptului că ceea ce se întâmplă în prezent în Yemen – ţară divizată între partea ei de nord dominată de rebelii houthi şi cea de sud favorabilă preşedintelui Hadi – este scena unui război prin procură între cele două mari puteri, Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită, confruntare ce riscă să conducă la dezintegrarea Yemenului, care s-a reunificat în anul 1990.